Cu primăvara la subţioară, împotriva violenţei lumii

Cum e să aşezi lumea în valize? Emoţiile, sentimentele, eşecurile, neputinţele, visurile, dorurile “fără saţiu”, toate înghesuite în valize imaginare sau reale? Cum e să călătoreşti zi de zi, noapte de noapte, în căutarea unor noi experienţe, în căutarea identităţii, în căutarea Sinelui şi a Celorlalţi? Cum e să fii exilat în propria ta ţară, exilat în ţara adoptivă, exilat în propria ta viaţă? Cum e ca într-o bună zi să te trezeşti pe o pajişte infinită, în afara timpului, dincolo de spaţiu, alături de exilaţi, migranţi, refugiaţi, din toate colţurile lumii, şoptind neîncetat cuvântul dor, dor, dor…

Istorii umane fără graniţe, fără prejudecăţi, vorbind o singură limbă, cea a muzicii, a armoniei, în ciuda disonanţelor, zgomotelor asurzitoare care ne bulversează încontinuu, iată ce ne propune recenta premieră a ArCuB-ului, Suflet vagabond. Undeva, cândva, se întâlnesc doi oameni: o actriţă – Simona Măicănescu – şi un muzician – Alex Simu. Din acel moment începe povestea incandescentă, cvasiautobiografică a acestor creatori extrem de sensibili, care au pus la cale acest proiect de suflet anul trecut, la Festivalul Cultural European din Alger.

 

Citește mai departe