BILETE

Universul artistic al cunoscutei creatoare de costume şi decoruri Doina Levintza este prezentat pentru prima dată în toate ipostazele sale în cadrul unei expoziţii-eveniment la ARCUB, între 25 martie şi 28 aprilie 2022. Intitulată „Stilul Doina Levintza”, expoziţia celebrează astfel întreaga carieră a creatoarei care a făcut istorie în moda românească şi în scenografia de teatru, film şi televiziune.

Cea mai amplă expoziţie a anului de la ARCUB Gabroveni, „Stilul Doina Levintza” prezintă o serie de peste 50 de creaţii semnate Doina Levintza, de la costume de teatru şi film, la tapiserii şi piese rare de colecţie, fotografii, albume şi schiţe originale, precum şi o serie de obiecte prezentate pentru prima dată publicului larg.

În cadrul proiectului organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB, la Hanul Gabroveni, va avea loc, de asemenea, o serie de evenimente conexe pe parcursul celor aproape cinci săptămâni de expoziţie. „Stilul Doina Levintza” este un eveniment susţinut de Dressingz – Sustainable pre-owned luxury fashion şi Huawei P50 Pro | P50 Pocket.

Expoziţia desfăşurată în toate spaţiile expoziţionale ale ARCUB Gabroveni este gândită ca o incursiune în universul creativ al Doinei Levintza, artistul care a creat sute de personaje în teatru şi cinema alături de elita regizorilor români şi primul designer din Europa de Est care a prezentat la Săptămâna Modei de la New York. Concepută ca un liant între toate zonele creative în care se manifestă artista, expoziţia prezintă ţinute şi elemente reprezentative pentru activitatea creatoarei în lumea teatrului, a filmului, a televiziunii şi a modei.

La parterul centrului cultural din Lipscani 84-90, expoziţia recreează, în Sala Cafenea, Atelierul Levintza, un spaţiu scenografic în care este redată zona de creaţie a artistei cu planşe de desen, schiţe, eşantioane de materiale, rochii şi costume, toate aşezate şi alese astfel încât să explice vizual elementele definitorii stilului Levintza şi procesul creativ al acesteia.

La primul etaj al Hanului Gabroveni, în Sala Coloanelor, publicul este invitat în culisele fotografiei de modă. De la manechine, trepiede foto, mese de machiaj şi coafură, spaţiul expoziţional prezintă întreg arsenalul care intră în crearea unei imagini de modă.

Printre puţinele ocazii de a admira de aproape broderiile unicat ce definesc o mare parte din stilul artistei, expoziţia prezintă, în Sala Lipscani, creaţii realizate în tehnica colajului, o tehnică inventată de Doina Levintza. În Sala Gabroveni, publicul poate admira fotografii de modă, asociate unor rochii delicate şi transparente, în contrast cu imaginile impozante.

Componenta media a expoziţiei este dedicată limbajului estetic pe care Doina Levintza l-a creat în scenografia de televiziune. O selecție a celor mai reprezentative spectacole dintre cele 450 de producţii de televiziune la care a lucrat Doina Levintza poate fi urmărită într-o proiecţie în foaierul de la primul etaj al expoziţiei.

Spaţiul expoziţional de la demisolul Hanului Gabroveni devine sala costumelor de teatru în expoziţia „Stilul Doina Levintza”. În Sala Bolţilor sunt expuse, în exclusivitate, costumele create de artistă pentru spectacolul de teatru Casanova, regizat de Dragoş Galgoţiu la Teatrul Odeon. Renumite pentru spectaculozitatea lor, costumele Doinei Levintza din Casanova redau teatralitatea delirantă şi decadentă a ultimului secol aristocratic.

Periplul prin universul creatoarei Doina Levintza se încheie la parterul clădirii, în Sala Arcelor, cu un spaţiu dedicat costumelor de film, pentru care a primit patru premii Gopo şi alte numeroase distincţii. Expoziţia  „Stilul Doina Levintza” este completată astfel de prezentarea unor costume din filme reprezentative pentru istoria cinematografiei româneşti: „Dincolo de nisipuri” (1974, regie Radu Gabrea), ’’De ce trag clopotele, Mitică?” (1979, regia Lucian Pintilie), „Ultima noapte de dragoste” (1980, regie Sergiu Nicolaescu), „Orient Express” (2004, regie Sergiu Nicolaescu), „Closer to the Moon” (2014, regia Nae Caranfil), „Restul e tăcere” (2008, regia Nae Caranfil), „6,9 pe scara Richter” (2016, regia Nae Caranfil).

Vernisajul expoziţiei „Stilul Doina Levintza” are loc vineri, 25 martie 2022, de la ora 18.00.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 26 martie – 28 aprilie 2022, zilnic, între orele 14.00 – 20.00, la ARCUB. În ziua vernisajului, pe 25 martie 2022, expoziţia poate fi vizitată în intervalul orar 14.00-16.00.

Biletele au fost puse în vânzare și pot fi achiziţionate online de pe arcub.ro şi bilet.ro sau de la casa de bilete ARCUB (Str. Lipscani, nr.84-90).

Preț: 35 lei (Categoria I). Elevii, studenţii și pensionarii care se prezintă la Casa de Bilete ARCUB cu legitimaţiile/talonul de pensie pot achiziţiona bilete la preţul de 25 lei (Categoria II).

Eveniment susținut de: Dressingz – Sustainable pre-owned luxury fashion și Huawei P50 Pro | P50 Pocket

Recomandat de: Europa FM

Parteneri media: STB, Spotmedia.ro, Agerpres, Media Advertising, Săptămâna Financiară

Scurtă biografie Doina Levintza

În adolescență, Doina Levintza era pasionata de sculptură. A cochetat o vreme cu teatrologia, dar a descoperit apoi talentul la desen, moștenit de la mama ei, și s-a decis într-un final pentru arhitectură. După ce a absolvit Școala de arhitectură din București, viața a purtat-o către costumul de film și teatru și, mai târziu, către modă.

Doina Levintza debutează în Televiziune în anii ‘60, ca scenograf și creator de costume, acest lucru înlesnindu-i mai apoi colaborarea cu regizori prestigioşi din lumea teatrului ca Alexandru Tatos, Cornel Todea, Petre Sava Băleanu, Letiţia Popa sau Lidia Ionescu.

Acolo l-a cunoscut şi pe Liviu Ciulei cu care lucrează mai târziu în teatru. În televiziune colaborează cu unii dintre  cei mai cunoscuţi actori, precum Valeria Seciu, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Forry Etterle, Gina Patrichi, Mircea Albulescu, Toma Caragiu şi mulţi alţii.

După colaborarea cu Valeriu Lazarov, urmează producţiile renumite alb-negru realizate împreună cu Alexandru Bocăneţ. Astfel s-a născut stilul alb-negru al producţiilor televizate ce rămâne și astăzi un reper estetic important, un punct de referință în istoria Televiziunii Române.

După 1977, Doina Levintza și-a dat demisia din televiziune și a început să lucreze pentru Fondul Plastic. Tot în aceeaşi perioadă, începe colaborarea cu Dan Piţa la filmul „Profetul, aurul şi ardelenii”. Ieşirea peste graniţe s-a produs odată cu expoziţia de păpuşi în mărime naturală realizată pentru o galerie pariziană. Succesul a fost instantaneu urmat de invitaţia de a expune la Monaco, nu puţine fiind cronicile elogioase dedicate creatoarei.

Cronicarul de modă Michel Desforges scria în Le Figaro: „E de ajuns să-i vezi o singură dată creatiile pentru a recunoaște apoi o piesă Levintza în orice ocazie […] Doina Levintza este înrudită de departe cu Federico Fellini și Salvador Dali”.

Au urmat peste 100 de prezentări ale brandului Levintza la Monte Carlo, din nou la Paris, apoi la Washington, New York, Londra, Praga, Geneva, Madrid, în Japonia și China, la Berlin, Bruxelles și Chicago.

Doina Levintza este prima creatoare de modă din Europa de Est care şi-a prezentat colecţiile la New York Fashion Week.

Un nume de prestigiu în istoria teatrului și cinematografiei românești, Doina Levintza a colaborat cu cei mai mari regizori de teatru și film pentru peste 120 de spectacole și producții cinematografice reper din țară și străinătate. Lucrul ei elaborat, profunzimea cu care a gândit vizual şi cromatic proporțiile, studiile şi schițele de costum pentru fiecare personaj din texte mari ale dramaturgiei sau din piese noi au fost dublate de o pasiune cu totul remarcabilă şi de un tip de devoțiune rară. Pentru publicul de teatru rămâne în amintire impactul pe care le-au avut spectacolele „Furtuna” de la Bulandra în regia lui Liviu Ciulei, „O trilogie antică” şi „Livada de vişini” în regia lui Andrei Şerban, nenumărate spectacole regizate de Mihai Măniuţiu printre care „Richard al III-lea”, „Antigona”, „Richard al II-lea” în care Costumul a fost, şi el, protagonist. Într-o carieră de peste 50 de ani, Doina Levintza a fost într-un dialog constant cu dinamica artei de la mijlocul secolului trecut până în prezent.