BILETE

Comedia lui Tudor Muşatescu „Cheful suprem” revine pe 19 ianuarie, la Sala Mare de la ARCUB – Hanul Gabroveni

Spectacolul a avut premiera în primăvara acestui an şi revine în luna noiembrie pe scena Hanului Gabroveni cu o distribuţie de excepţie şi cu promisiunea de a aduce aduce în atenţia publicului un text mai puţin cunoscut al dramaturgiei româneşti revitalizat de regizoarea Beatrice Rancea într-o versiune contemporană ce îmbină light design cu momente muzicale de operă, tehno şi rock.

Scris pentru teatrul radiofonic al anilor ’60, spectacolul „Cheful suprem” este adus la viaţă de actorii Mihai Baranga, Luminiţa Erga, Cristi Toma, Silviu Biriş, Vlad Lință, Isadora Băltățanu și Mona Dobrişan, alături de două artiste ale scenei lirice româneşti – soprana Arlinda Morava şi mezzosoprană  Adriana Alexandru.

Un spectacol tonic în nouă personaje, „Cheful suprem” zugrăveşte satiric o adunătură de parveniți, care se cred și se prezintă a face parte din „lumea bună”. La o petrecere de 1 ianuarie, imediat după Anul Nou, vestea unei posibile otrăviri cu ciuperci va lovi fără milă și va schimba totul. Toți cei prezenți, rude și vechi prieteni, își dau arama pe față, sub amenințarea unei morți iminente. Ei vor să-și petreacă ultimele clipe în fericire; însă alcoolul și apropierea tragicului final le dezleagă limbile și astfel se spun lucruri care ar fi trebuit să rămână ascunse, se reglează conturi, se dau la iveală secrete și răutăți. Finalul este neașteptat, tocmai prin felul candid în care se dezvăluie lăcomia, meschinăria și prostia umană.

„[…] E clar și e musai, ori de câte ori vorbim despre Beatrice Rancea, să ne gândim la lucruri nemaivăzute: cum v-ar plăcea, mes chers, ca, în adunătura aceea de personaje îndoielnice, gândite de Mușatescu, să descoperiți o soprană ce joacă rolul lui Penelope Târtoșide (Arlinda Morava) sau o mezzosoprană înterpretând-o pe Coana Esmeralda (Adriana Alexandru)? Veți privi fascinați la decadența și lipsa de cultură a unor personaje care s-au ajuns, dar în urechi veți simți căldura a două voci care se împletesc al naibii de bine cu teatrul. […] Fiecare personaj a fost anume gândit să exprime o tipologie care a reușit să supraviețuiască până în zilele noastre,  oricâte punți ne-ar întinde trecutul. Long story, short: «Cheful suprem» îți alimentează cu vârf și îndesat cheful de bună dispoziție și de umor […].” Sus Cortina cu Eliza Ene Corbeanu, Evenimentul Zilei

Decorul şi costumele spectacolului sunt semnate de apreciata scenografă de teatru şi film Maria Miu, cu un palmares ce cuprinde peste 200 de decoruri realizate, în mai bine de 50 de spaţii.

Biletele au fost puse în vânzare la preţuri variabile în funcţie de categoria de loc şi pot fi achiziţionate online de pe arcub.ro, Entertix.ro, Myticket.ro, în magazinele partenere şi la casa de bilete ARCUB (strada Lipscani 84-90).

Preţuri bilete:

Cat. I – 70 lei;

Cat. II – 50 lei.

CHEFUL SUPREM | 19 ianuarie 2024, ora 19.00 | Sala Mare ARCUB

de Tudor Mușatescu

Adaptarea scenică: BEATRICE RANCEA

Distribuția:

(ordinea personajelor indicată de autor)

Penelope Târtoșide (gazda)………. ARLINDA MORAVA

Mișu Târtoșide (soțul ei) ………. MIHAI BARANGA

Andromaca (fiica lor) ………. NATALIA DRAGOMIR

Nae Ragasonescu………. CRISTI TOMA

Agata (soția lui Ragasonescu)………. LUMINIȚA ERGA

Radu (fiul lor) ………. VLAD LINȚĂ

Dr. Pruncu (medicul curant al ambelor familii) ………. SILVIU BIRIȘ

Coana Esmeralda(soacra lui Târtoșide) ………. ADRIANA ALEXANDRU

Menajera Florica………. MONA DOBRIȘAN

În rolul cățelului Pufi: DON VITO

Regie, light design și mișcare scenică: BEATRICE RANCEA

Scenografie: MARIA MIU

Asistent regie: DAN POPA

Durata spectacolului: 1 oră și 20 minute (fără pauză)

Tudor Muşatescu

Apreciat om de teatru, prieten cu Tudor Arghezi şi Camil Petrescu, Tudor Muşatescu este considerat de critici un fidel continuator al comediei caragiene. Poet, prozator, dramaturg şi umorist român, Tudor Muşatescu a scris schiţe, romane, poezii, dar succesul l-a obținut cu piesele sale de teatru. După debutul de la Paris din 1923, cu „Focurile de pe comori”, aproape toate textele sale dramaturgice sunt puse în scenă atât în ţară, cât şi în străinătate, de la comediile nemuritoare „…Escu” şi „Titanic-Vals” la fascinantele „Visul unei nopți de iarnă”, „Țara fericirii”, „Madona”, „Profesorul de franceză”, „Sosesc diseară”. După ce majoritatea pieselor sale au fost traduse şi jucate cu succes în Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Grecia, Polonia şi Cehia, Tudor Muşatescu s-a dedicat teatrului nu doar ca dramaturg, ci şi ca director de scenă, traducător, conducător şi proprietar de teatru.

Beatrice Rancea

Cu peste 30 de montări regizorale în teatrele şi operele din România, numeroase spectacole realizate în străinătate, peste 30 de roluri ca balerină pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, roluri principale de film, Beatrice Rancea are un parcurs profesional impresionant. Balerină, regizor de teatru şi operă, coregraf, interpret, scenarist şi dramaturg, Beatrice Rancea este unul dintre cei mai importanţi creatori ai scenei teatrului şi baletului românesc. Deţinătoarea unui premiu UNITER în 1993, artista a montat zeci de producţii în ţară, dar şi în Ungaria şi Statele Unite ale Americii. Pe lângă titluri de Shakespeare, precum „Romeo şi Julieta”, „A douăsprezecea noapte”, „Nevestele vesele din Windsor”, „Nunta” de A. Cehov, „Opera de trei parale” de Bertoldt Brecht, „Marchizul de Sade” şi „Sunt propria mea soţie” de Doug Wright, „Jocul de-a măcelul” de Eugen Ionescu, regizoarea adaptează pentru scena de teatru poveştile celebre din „Maestrul şi Margareta” şi „Cocoşatul de la Notre-Dame”. Realizările sale artistice sunt completate de activităţi pedagogice şi manageriale.

Maria Miu

Recompensată în 2016 cu premiul UNITER pentru întreaga activitate, scenografa Maria Miu a participat la realizarea a peste 200 de spectacole de teatru şi operă, filme şi evenimente în România, Japonia, Marea Britanie, Belgia şi Germania. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici şi a UNITER, Maria Miu a semnat scenografia unor producţii din mai multe teatre bucureştene: Odeon, Metropolis, Mic, Ion Creangă, TNB şi Opera Naţională din Bucureşti, colaborând cu regizori importanţi, precum: Silviu Purcărete, Ion Cojar, Alexandru Darie, Costa-Gavras. Printre scenografiile de excepţie create de Maria Miu se numără şi cele ale montărilor „Jolly Joker”, „Amadeus”, „Ciocărlia” şi „Astă-seară se improvizează” de la Teatrul de Stat din Oradea. Artista a fost nominalizată la Premiul pentru cea mai bună scenografie pentru spectacolele Teatrului Bulandra „Poveste de iarnă”, „1784” şi pentru „Iluzia comică” de la Teatrul de Comedie, toate în regia regretatului Alexandru Darie.

Eveniment organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Muncipiului Bucureşti.