Pentru al treilea an consecutiv, Primăria Capitalei se alătură circuitului Noaptea Europeană a Muzeelor cu „Primăria deschisă”, un program artistic şi tururi ghidate ale sediului din Bulevardul Elisabeta. Palatul care găzduieşte Primăria se deschise astfel publicului larg în seara zilei de 13 mai, între orele 18:00 şi 24:00 şi invită bucureştenii şi turiştii să redescopere istorii ale oraşului prin intermediul unor expoziţii de urbanism, proiecţii de filme istorice şi documentare, dar şi concerte de muzică interbelică şi instalaţii participative.

Programul ediţiei din acest an cuprinde expoziţii despre Bucureştiul trecut şi viitor, printre care o expoziţie care descrie zone dispărute şi locuitorii acestora de la începutul secolului 20 („Locuri care lipsesc – Calea Văcăreşti”), propuneri de reabilitare a unor zone date uitării din oraş („Spaţiu public urban Podul Calicilor – Ansamblu urban Domniţa Bălaşa, amenajare urbană Palatul Justiţiei”) sau de reutilizare a unor obiective istorice („Forturile Bucureştiului. 30 de imagini din viitor”).

Expoziţiile despre oraş sunt completate de o serie de proiecţii de filme istorice cu imagini inedite surprinse pe Calea Văcăreşti, cu personalităţi politice, precum I.C. Brătianu, membri ai familiei regale, evenimente istorice, dar şi prima reprezentare tridimensională a celui mai vechi plan cadastral al oraşului, Planul Borroczyn.

Curtea interioară a palatului Primăriei este transformată într-un muzeu în aer liber al Bucureştiului muzical interbelic prin concertul „Hai să îţi arăt Bucureştiul noaptea” susţinut de Miruna Ionescu, Valentin Albeşteanu & Taraful de Oraş şi o expoziţie de partituri originale aparţinând compozitorilor şi textierilor evocaţi în programul muzical.

De asemenea, vizitatorii Primăriei deschise sunt invitaţi să îşi imagineze, în scris sau prin desene, dorinţe şi visuri despre Bucureştiul prezent şi viitor în instalaţia participativă „Bucureşti ACUM!”.

Programul de vizitare este de la ora 18:00 și până ora 24:00. Accesul în clădire se va face în grupuri de câte 10 – 15 persoane, pe intrarea principală, iar vizitele vor fi ghidate. Ultima intrare se va face la ora 23:45.

Evenimentul este organizat de Primăria Capitalei prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, Asociaţia Turism Istoric, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

***

PROGRAM PRIMĂRIA DESCHISĂ | NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR

13 mai, orele 18:00-24:00

Bd. Regina Elisabeta nr. 47

*Ultima intrare este de la ora 23:45

#Muzică

DJ Teo Live | Curtea interioară

18:20 -19:00 // 19:20 – 20:00 // 20:20-21:00 // 21:20-22:00 // 22:20-23:00 // 23:20-00:00

Concert Miruna Ionescu și Valentin Albeșteanu & Taraful de Oraș: POVESTE DIN BUCUREȘTIUL DE ODINIOARĂ | Curtea interioară

18:00 -18:20 // 19:00 – 19:20 // 20:00 – 20:20 // 21:00-21:20 // 22:00-22:20 // 23:00-23:20

Miruna Ionescu – voce, Valentin Albeşteanu – vioară, Valentin Cucu – pian, Daniel Mustăţea – acordeon, Nicolae Petrea – contrabas

O plimbare muzicală printre veacurile de cântece fericite, care zugrăvesc portretul unei capitale a cărei viață culturală a palpitat între teatre, săli de concerte, grădini de vară, cinematografe și restaurante selecte. Ne oprim să ne amintim de Cârciumioara unde cântă un cobzar, de Coșarul aducător de noroc, de Papugiul Cadriu ce-și începea viața ținând în mână un bagaj doldora de iluzii, pentru ca apoi lăsând în urmă asfaltul, să pășim în mahalaua cu mirosul de busuioc, unde Ciocârlia, dar și Dragostea de țigan stingeau dorurile și ofurile unei inimi albastre.

#Expoziţii

Forturile Bucureştiului. 30 de imagini din viitor | Etajul 2

De: Asociaţia Turism Istoric

Autori: arh. Dorothee Hasnas, Ciprian Plăiașu și Costin Zamfir

În jurul Bucureștiului există un sistem de fortificații militare (18 forturi si 18 baterii intermediare) construite de Regele Carol I la finele secolului al XIX-lea, ca să protejeze Capitala de un eventual atac militar. Azi din cele 36 de fortificații mai sunt 31, cele mai multe în diverse stadii de degradare. Expoziția prezintă o panoramă de idei cu privire la 10 dintre aceste fortificații, idei ce s-ar putea concretiza într-un plan apropiat, cu viziunea necesară.

Spaţiu public urban „Podul Calicilor” – Ansamblu urban Domniţa Bălaşa, amenajare urbană Palatul Justiţiei – Plan integrat de dezvoltare urbană „Zona Centrală” București | Etajul 1

Proiectul se implementează de către Primăria Municipiului Bucureşti

Expoziția prezintă proiectul de reconfigurare și extindere a Spaţiului public urban „Podul Calicilor” – Ansamblu urban Domniţa Bălaşa, amenajare urbană Palatul de Justiţie, precum şi reconfigurarea și extinderea pietonalului și integrarea părţii oraşului de la Sud de Dâmboviţa în circuitul vieţii publice centrale bucureştene. Realizarea podului pietonal, reabilitarea locului din spatele Palatului de Justiţie şi a zonei Bisericii Domniţa Bălaşa, precum şi adaptarea la un sistem pietonal şi de biciclete, reprezintă o etapă importantă a îmbunătăţirii imaginii urbane a centrului oraşului şi un pas către conectarea oraşului cu vechea zonă a centrului, brutal separată prin intervenţia comunistă.

Locuri care lipsesc – Calea Văcăreşti | Foaier parter

De: Muzeul Naţional al Literaturii Române | Asociația Teritorii 21

Coordonator Voichița Horea, profesor Colegiul Tehnic de Arhitectură I.N. Socolescu

Inspirat de romanul „Calea Văcăreşti” de Ion Peltz, instalaţia de casetoane „Locuri care lipsesc – Calea Văcăreşti” restituie în viziune plastică peisajul uman de la 1900 al vechiului habitat evreiesc dispărut din Bucureşti. Fiecare act caseton conţine un act stradal şi o secvenţă de interior corespunzătoare capitolelor cărţii, care vorbesc despre mici meseriaşi şi meserii urbane practicate în epocă şi ai căror protagonişti îşi făceau veacul pe Calea Văcăreşti. Instalaţia invită astfel publicul să descopere povestea vânzătorului ambulant din fundăturile uliţelor, medicul de domiciliu şi trusa sa, vopsitorul de firme, perierul, ospătarul, tinichigiul, tipograful şi visătorii ilegalişti.

Expoziţie de partituri – Din vremurile muzicale apuse | Curtea interioară

De: Asociaţia Pro Cult Art

Expoziția de partituri aduce în atenție compozițiile care au asigurat universul sonor al Bucureștiului interbelic. Sunt partituri originale, apărute între anii 1920 -1945, la editurile Armonia și Țicu I. Eșanu. Cele două edituri ofereau publicului îndrăgostit de muzica ușoară a perioadei dintre cele două războaie mondiale, partiturile șlagărelor lansate pe scenele teatrelor de revistă ale vremii sau înregistrate de interpreți pe discuri de ebonită. Hârtia îngălbenită de timp și timpuri, pe care s-au așezat în note nostalgii, doruri, iubiri neîmplinite, vise și speranțe, deschide spațiul neîngrădit al unei muzici care prin farmecul ei și-a câștigat dreptul la nemurire.

#Instalaţie participativă

Bucureşti ACUM! | Curtea interioară

De: ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti

În curtea interioară a Primăriei Municipiului București este prezentă instalaţia participativă București ACUM!, care invită bucureşteni şi artişti ai oraşului să își imagineze, în scris sau prin desene, dorinţe şi visuri pentru Bucureştiul prezent și viitor. Instalația devine astfel un spaţiu de dialog despre oraş care invită, timp de o noapte, cât mai mulţi bucureşteni să contribuie cu propriile dorințe pentru orașul în care locuiesc.

#Film

Proiecție de Filme Istorice | Etajul 3

Din arhiva Muzeului Municipiului București

• Festivităţile din Ploieşti, 1925 / din arhiva Cinema Museion

Filmul prezintă acțiunile din data de 28 iunie a anului 1925, când are loc vizita primului-ministru Ion I.C. Brătianu, însoțit de către ministrul Justiției, George G. Mârzescu și ministrul Muncii, Cooperației și Ocrotirilor Sociale, Nicolae Chirculescu, la Ploiești. Cu acest prilej, premierul Ionel Brătianu pune piatra de temelie a Casei Instructorilor (corpului didactic) din Ploiești și taie panglica la șoseaua de centură a orașului. Tot atunci, premierul și ministrii care îl însoțeau inspectează stadiul construcției Palatului de Justiție proiectat de către arhitectul Toma T. Socolescu și a lucrărilor de canalizare ale orașului, ocazie cu care se oficiază și un serviciu divin. Ziua se încheie cu un dineu oferit de către autoritățile locale înalților oaspeți veniți de la București.

• Calea Văcăreşti / din arhiva Cinema Museion

Filmul poartă privitorul într-o călătorie la mijlocul secolului trecut pe calea Văcărești, arteră care își trage numele, dar și punctul de plecare de la Mânăstirea Văcărești. Materialul oferit de Muzeul Municipiului București are două părți complementare. Realizată la cererea Muzeului de Istorie al Muncipiului București, prima parte introduce artera bucureșteană de la Piața Sudului până în centru, spre Piața Unirii, cu mici opriri în spațile mai însemnate din punct de vedere social sau arhitectural. Partea a doua, realizată la cererea Comitetului pentru Cultură și Educație Socialistă al Municipiului București și a Muzeului de Artă al Republici Socialiste România, oferă o perspectivă cinematografică asupra Complexului Monumental Văcărești, surprins, în aceste înregistrări, într-un proces de reconsolidare declanșat la începutul anilor 80. Imaginile aeriene asupra acestui așezământ și cele cu interioarele celor două biserici fac din acest montaj unul dintre cele mai complete și valoroase înregistrări realizate vreodată la Văcărești.

• Centenar Independenţa României / din arhiva Cinema Museion

Realizat în 1978, la împlinirea a 100 de ani de la finalizarea Războiului de independență, filmul are un rol didactic evident și este divizat în trei secțiuni distincte, urmând un fir cronologic: istoria orașului și a României ante 1877, războiul de indedepență (bătăliile principale, semnarea convenției ruso-române, prezentarea cronologică a momentelor semnificative, festivitățile organizate după finalizarea războiului) şi Primul Război Mondial pentru România, dar și istoria mișcării socialiste și muncitorești din România.

• Nunta de la Belgrad, 8 iunie 1922 / din arhiva Cinema Museion

Pentru întărirea alianțelor regionale ale României, principesa Mărioara (Mignon) se căsătoreşte, în vara anului 1922, cu regele Alexandru I Karagheorghevici al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Căsătoria, organizată cu fast, a avut loc la Belgrad. În ajunul nunții, logodnica din România sosește pe Dunăre, la bordul iahtului , Ștefan cel Mare. În mici ambarcațiuni, domnișoare de onoare îmbrăcate în alb, completează fermecătorul alai. Din delegația română face parte și dl. Ion I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri. Regina Maria, Mignon și surorile sale sunt îmbrăcate după moda anilor 20, cu rochii largi, vaporoase, pălării cu boruri mici decorate cu buchete de trandafiri.

Bucureştiul nostalgic. Două secole de evoluţie edilitară | Etajul 2

De: Muzeul Național de Istorie București

De la revoluții la război, petreceri, incendii, încoronări, reușite arhitecturale sau promenadă, clipul video prezintă o poveste a Bucureștiului pornind cu momentul 1821, revoluția lui Tudor Vladimirescu ca vector al modernizării Bucureștiului. Șirul narativ se sprijină îndeosebi pe documente cartografice care au marcat evoluția orașului, cu imagini sugestive din planul Borroczyn, planurile sau hărțile realizate de ofițeri din cadrul Serviciului Geografic al Armatei, planuri ale unor edituri de profil recunoscute în epocă, precum și hărțile prezente în diverse ghiduri ale orașului. Toate acestea vor fi legate de scurte prezentări și imagini de epocă, după caz. Cele mai multe povești au ca punct de pornire cel mai vechi plan cadastral al orașului, „Planul Borroczyn” de la 1846. Vizitatorii pot urmări și admira, pentru prima dată, ridicarea tridimensională a acestuia și detalii ale unor zone din vechiul București, dispărute azi, dar documentate și refăcute digital datorită acestui neprețuit document cartografic.

—–

Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment organizat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România și se află la cea de-a 19-a ediție. Programul complet poate fi consultat online pe site-ul noapteamuzeelor.org.

Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (actuala Primărie) a fost construit între anii 1906-1910, în stil tradițional, neoromânesc, după planurile arhitectului Petre Antonescu. El face parte din planurile Regelui Carol I de a ridica sedii impunătoare (palate) pentru principalele instituții ale noului stat român. Palatul a fost construit de inginerul Elie Radu pe terenul viran situat vizavi de Grădina Cișmigiului, numit „Maidanul lui Duca”. În timpul ocupației germane din 1916-1918, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice a fost rechiziționat și transformat în Comandatura Generală Germană. După Marea Unire, până în 1948, palatul este sediul Ministerului Lucrărilor Publice, dar în 1948, după ce au fost reparate urmele bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial, a fost desemnat drept sediul general al Primăriei Municipiului Bucureşti.

La începutul secolului XX, Primăria îşi avea sediul în casa Hagi Moscu din centrul oraşului, care se afla pe locul unde astăzi este amplasat Teatrul Naţional şi spaţiul verde din faţa sa. Clădirea fusese construită în 1810 de către marele vistiernic Hagi Moscu şi fusese achiziţionată de autorităţile locale de la moştenitorii săi în 1882. Între 1895 – 1935 au fost organizate trei concursuri de proiecte pentru palatul Primăriei București. Ba chiar a fost demolat vechiul sediu până la izbucnirea Primului Război Mondial. Planurile de ridicare a acestui palat au fost mereu amânate și nu s-au concretizat, dar, din 1948, Primăria Municipiului București s-a așezat în actualul sediu din față Parcului Cișmigiu. Clădirea a trecut printr-un amplu proces de consolidare şi renovare între anii 2011 și 2016.