Primăria Capitalei se redeschide publicului larg, în noaptea de 14 mai 2022, cu o serie de evenimente în cadrul cărora vizitatorii vor putea redescoperi istoria și arhitectura palatului care găzduiește Primăria, dar și povești despre orașul trecut și prezent prin expoziţii, proiecţie de film şi instalaţie video despre București.

După ce anul trecut, Primăria a fost deschisă pentru prima dată publicului larg cu ocazia Nopții Europene a Muzeelor și vizitată de mii de oameni, Primăria Municipiului București reintră anul acesta în programul evenimentului care are loc pe 14 mai, în intervalul orar 18:00-24:00, cu o serie de expoziții, instalații și o proiecție de filme, care marchează, prin evenimente tematice, momente remarcabile și istorice ale Capitalei.

Din programul Nopții Europene a Muzeelor la Primăria Capitalei fac parte:

  • șase expoziţii – „112 Patrimoniu” – harta sesizărilor pe patrimoniu București (Ordinul Arhitecților din România – Filiala București), „Virtuțile RestituțieiPrincipii de Recuperare în zone de Patrimoniu Agresate”(Ordinul Arhitecților din România – Filiala București în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”), „Machetele PUZ-urilor Buzești și Verona” (Ordinul Arhitecților din România – Filiala București), „Elev în Epoca de Aur” (Andrei Bîrsan), „După 20 de ani” (Andrei Bîrsan) și „Forturile Capitalei, de la ruină la resursă” (Asociația Turism Istoric);
  • patru instalații – „Glosar de termeni de arhitectură” (Ordinul Arhitecților din România – Filiala București),„Azi sunt primar” (Asociația Turism Istoric), Uranus Conciliere” (Ideilagram) și instalaţia video despre Bucureştiul de secol XX „Colecţia de imagini Mihai Oroveanu” (Salonul de proiecte);
  • o proiecţie de filme istorice din arhiva Muzeului Municipiului Bucureşti.

Toate evenimentele prezente anul acesta la Primăria Capitalei aduc în discuție problema patrimoniului bucureștean și a modului în care acesta poate deveni o resursă viabilă și vitală a orașului. Publicul poate să descopere nu doar imagini ale vechiului București, ci chiar să propună idei pentru regenerarea urbană sau platforme prin care se pot implica activ în problemele comunității. Evenimentele vor avea loc atât în interiorul clădirii din Bulevardul Regina Elisabeta, precum și în curtea interioară a Primăriei.

Programul de vizitare este de la ora 18:00 și până ora 24:00,ultima intrare fiind la ora 23:45. Accesul în clădire se va face în grupuri de câte 10 – 15 persoane, pe intrarea principală, iar vizitele vor fi ghidate.

Evenimentul este organizat de Primăria Capitalei prin ARCUB, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Muzeul Municipiului București, Zeppelin, Asociația Turism Istoric şi Salonul de proiecte.

***

Din programul Nopții Europene a Muzeelor la Primăria Capitalei fac parte următoarele evenimente:

Expoziții

„112 Patrimoniu” (Ordinul Arhitecților din România – Filiala București) – Harta sesizărilor pe patrimoniu București este un proiect care face apel la civism și la implicare cetățenească pentru valorile patrimoniului. Platforma „112 Patrimoniu” s-a creat după o serie de controverse legate de diverse clădiri de patrimoniu care au fost dărâmate în 2019. Prima acțiune a fost o scrisoare deschisă către primăria orașului, semnată de peste 170 personalități din București și peste 3.000 de semnatari în online. Aceasta acțiune a închegat la Ordinul Arhitectilor Filiala București Grupul pentru Patrimoniu, inițiator al acestei platforme de acțiune rapidă, dedicată în principal acțiunilor rapide în situația agresiunilor pe patrimoniul construit al Bucureștiului.

„Virtuțile Restituției – Principii de Recuperare în zone de Patrimoniu Agresate” (Ordinul Arhitecților din România – Filiala București) este o expoziție care pune în discuție modalitatea în care ar trebui recuperate clădirile de patrimoniu agresate. Proiectul încearcă să găsească un set comun de valori care să fie transpus legislativ în vederea protejării patrimoniului existent, dar și a recuperării celui deja agresat.

„Machete PUZ-uri Buzești şi Verona” (Ordinul Arhitecților din România – Filiala București) – Cele două zone care apar în machetele ridică o serie de întrebări legate de modul în care se fac demolările în ariile considerate de patrimoniu sau protejate precum și modul în care ar trebui să ne raportăm la aceste zone istorice ale Capitalei.

„Forturile Capitalei, de la ruină la resursă” (Asociația Turism Istoric) este un proiect inedit care pornește de la nevoile reale de integrare și remodelare a unor obiective militare în peisajul urban. Întreaga centură fortificată a Capitalei are potențialul de a deveni o centură verde cu numeroase spații culturale, artistice, de agrement. Proiectul centralizează idei și soluții implementate pe construcții similare în alte țări și propune, în funcție de particularitatea fiecărei zone în parte soluții de integrare și de folosire a acestor spații unice în România.

„Elev în Epoca de Aur” (fotograf: Andrei Bîrsan) – Expoziţia de fotografie încearcă să recreeze atmosfera unei instituţii greu încercată în anii dictaturii ceauşiste, dar şi să sugereze o atmosferă de îndoctrinare cotidiană a tânărului aflat pe băncile şcolii şi care a reuşit să devină intelectualul de astăzi fără a fi suferit, aparent, mari traume sau fără a-şi fi pierdut umanitatea şi bucuria de a învăţa şi iubi cartea.

„După 20 de ani” (fotograf: Andrei Bîrsan) este un proiect al fotografului Andrei Bîrsan care a cartografiat fotografic aceleași locuri din București după mai bine de două decenii. Instantaneele sale ne oferă posibilitatea să călătorim în timp și să înțelegem evoluția Capitalei de la Revoluția din 1989 până azi.

Instalații

„Glosar de termeni – definiții din normele pentru construcții” (Ordinul Arhitecților din România – Filiala București) este un proiect care pornește de la o necesitate și anume este necesară o imagine cât mai clară și mai completă asupra terminologiei folosite în legislația domeniului. Glosarul își propune centralizarea tuturor definițiilor existente. Este o invitație către arhitecții, dar și către publicul larg să contribuie la dezvoltarea acestui glosar prin adăugarea de termeni și definiții, așa cum apar în legislația pe care o consultă.

„Azi sunt primar” (Asociația Turism Istoric) este o instalație care încearcă să motiveze atitudinea civică a celor care ajung în fața acesteia. Mai exact cetățenii sunt puși în fața problemelor cu care se confruntă orașul și sunt invitați să ofere soluții/sugestii administrației actuale.

Colecţia de imagini Mihai Oroveanu (Salonul de proiecte) – Instalaţia video despre Bucureştiul de secol XX, creată de Salonul de proiecte, prezintă un montaj animat cu fotografii din colecţia de imagini, constituită în timp de Mihai Oroveanu (1946-2013), istoric de artă, curator, dar și un fotograf extrem de activ și productiv. El a grupat colecția pe diverse categorii – industrie, agricultură, cultura rurală și subiecții ei, Bucureștiul și istoria lui, muzee și expoziții, familia regală a României, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial, regimul comunist de-a lungul mai multor decade. O parte importantă a colecției constă în imagini realizate preponderent de fotografi sau studiouri fotografice din România, acoperind un interval temporal între jumătatea secolului al XIX-lea și anii recenți.

„Uranus Conciliere” (Ideilagram) este un proiect despre istoria vie, despre spiritul comunitar, despre legăturile și urmele rămase pe teren sau în sufletul celor care au locuit acolo. Expoziția își propune nu doar să aducă înapoi, la nivel simbolic, o lume dispărută prin demolările comuniste, ci și un dialog civilizat de regenerare urbană a ceea ce-a fost cartierul Uranus ce se întindea în actuala zonă a Casei Poporului. Proiectul prezintă o documentație istorică și arhitecturală, fragmente din construcțiile demolate sau obiecte păstrate de către locuitori.  

Film

Proiecție de filme despre Bucureşti din arhiva Muzeului Municipiului Bucureşti –Muzeul Municipiului București oferă publicului posibilitatea de a viziona o serie de filme de colecție care aduc un plus excelent de informații despre Calea Văcăreşti, Strada Lipscani şi zona Dămăroaia. Documentarele au o deosebită valoare istorică prin faptul că suprind imagini inedite cu primul ministru Ion I.C. Brătianu şi imagini ale Complexului Monumental Văcăreşti demolat în 1985.

—–

Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment organizat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România și se află la cea de-a 18-a ediție. Programul complet poate fi consultat online pe site-ul noapteamuzeelor.org.

Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (actuala Primărie) a fost construit între anii 1906-1910, în stil tradițional, neoromânesc, după planurile arhitectului Petre Antonescu. El face parte din planurile Regelui Carol I de a ridica sedii impunătoare (palate) pentru principalele instituții ale noului stat român. Palatul a fost construit de inginerul Elie Radu pe terenul viran situat vizavi de Grădina Cișmigiului, numit „Maidanul lui Duca”. În timpul ocupației germane din 1916-1918, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice a fost rechiziționat și transformat în Comandatura Generală Germană. După Marea Unire, până în 1948, palatul este sediul Ministerului Lucrărilor Publice, dar în 1948, după ce au fost reparate urmele bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial, a fost desemnat drept sediul general al Primăriei Municipiului Bucureşti. La începutul secoluluiXX, Primăria îşi avea sediul în casa Hagi Moscu din centrul oraşului, care se afla pe locul unde astăzi este amplasat Teatrul Naţional şi spaţiul verde din faţa sa. Clădirea fusese construită în 1810 de către marele vistiernic Hagi Moscu şi fusese achiziţionată de autorităţile locale de la moştenitorii săi în 1882. Între 1895 – 1935 au fost organizate trei concursuri de proiecte pentru palatul Primăriei București. Ba chiar a fost demolat vechiul sediu până la izbucnirea Primului Război Mondial. Planurile de ridicare a acestui palat au fost mereu amânate și nu s-au concretizat, dar, din 1948, Primăria Municipiului București s-a așezat în actualul sediu din față Parcului Cișmigiu. Clădirea a trecut printr-un amplu proces de consolidare şi renovare