Geta Brătescu, Florina Coulin, Alice Gancevici & Remus Pușcariu, Ion Grigorescu, Mihai Mihalcea, Ștefan Sava, Mona Vătămanu & Florin Tudor

Galeria Ivan are plăcerea să vă invite miercuri, 27 octombrie, între 6-9 pm, să vizitați expoziția de grup „În Bucureștiul iubit”, care aduce în dialog lucrările artiștilor și artistelor Geta Brătescu, Florina Coulin, Alice Gancevici & Remus Pușcariu, Ion Grigorescu, Ștefan Sava, Mona Vătămanu & Florin Tudor. În cadrul expoziției va exista o intervenție online din partea lui Mihai Mihalcea, artist invitat, ce va fi anunțată la o dată ulterioară.

„În Bucureștiul iubit” este titlul unui film color pe 8mm, fără sunet, realizat de Ion Grigorescu în vara lui 1977, într-o plimbare pe linia tramvaiului 26. Traseul parcurs surprinde peisajul în schimbare al orașului, de la periferiile transformate în șantiere de blocuri de locuințe, zone industriale, către centrul modernizat. Populat de oameni ai muncii și presărat cu sloganuri comuniste, Bucureștiul captat de Ion Grigorescu este redat obiectiv, într-un stil documentar ce se desfășoară în contrapunct cu tonul idealizant din cântecul eponim din anii ’50, ale cărui versuri glorioase și optimiste sunt inserate la finalul cadrelor filmate.

Dacă filmul lui Ion Grigorescu se plasează după cutremurul din 1977, care a schimbat pentru totdeauna peisajul urban și arhitectural al Bucureștiului, deschizând calea demolărilor și resistematizărilor ceaușiste, expoziția „În Bucureștiul iubit” se conturează în contextul prezentei crize pandemice, ale cărei consecințe pe termen lung la nivelul infrastructurii orașului și al vieții urbane rămân încă de urmărit și de analizat. Expoziția aduce laolaltă problematizări ale percepției și experienței orașului din perioada comunistă a Bucureștiului, realizate de artiști români reprezentativi pentru istoria artei postbelice, precum Geta Brătescu, Florina Coulin și Ion Grigorescu, în pandant cu perspective critice contemporane, în lucrări realizate special pentru această ocazie de către Alice Gancevici & Remus Pușcariu, Ștefan Sava, Mona Vătămanu & Florin Tudor. Toți artiștii selectați sunt fie originari din București, fie au studiat și au locuit / locuiesc în capitală, iar în practica lor artistică se regăsesc adesea lucrări ce au drept punct de plecare imagini, date sau fapte din peisajul urban și din istoria orașului.

Mai jos găsiți mai multe detalii despre artiștii participanți.

Mulțumiri speciale: Cătălin Năstăsoiu, Salonul de proiecte.

Proiectul a fost co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul „Programului București – Oraş deschis 2021”.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro.

Expoziția poate fi vizitată în spațiul Galeriei Ivan din cadrul Atelierelor Malmaison de pe Calea Plevnei 137C, corp B, Et. 1, până pe 30 noiembrie 2021, de miercuri până sâmbătă între 14-18, iar în rest pe bază de programare. Datorită contextului generat de pandemia COVID-19, vizita expoziției se va face în conformitate cu regulile stabilite de Ordinul de Ministru în vigoare la data vizitei. Accesul publicului în spațiul Galeriei Ivan este permis în baza documentelor care să ateste una dintre cele 3 situații:

– certificatul verde sau dovada de vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2

– rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS- CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore

– rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore. Rezultatele testelor rapide antigen vor fi acceptate doar însoțite de buletinul de analiză.

Purtarea măștii și respectarea tuturor normelor de siguranță sanitară în spațiile expoziției este obligatorie, iar accesul va fi permis doar pentru 15 persoane simultan la interior.

<< Geta Brătescu (n. 1926, Ploiești – d. 2018, București) a fost o personalitate centrală a artei contemporane românești începând cu anii ‘60. Artistă cu o carieră îndelungată și prolifică, Geta Brătescu a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, gravură, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video și performance. A studiat simultan la Facultatea de Litere și Filosofie și la Școala de Belle Arte din București și a lucrat ca director artistic pentru revista „Secolul 20”, denumită în prezent „Secolul 21”.  Geta Brătescu a participat în cele mai importante expoziții internaționale de artă contemporană, precum Documenta 14, Atena și Kassel (2017), La Biennale di Venezia (2013); La Triennale, Paris, Palais de Tokyo (2012); a 12-a ediție a Bienalei de la Istanbul (2011) etc. În 2017 Geta Brătescu a reprezentat România în cadrul Bienalei de la Veneția cu proiectul „Apariții” – prima expoziție personală a unei artiste femei în Pavilionul României. Cea mai recentă retrospectivă a sa a fost prezentată în 2020 la Kunstmuseum St. Gallen în Elveția, călătorind într-o variantă diferită la Kunstforeningen GL Strand, Copenhaga, în 2021.

<< Florina Coulin (n. 1947, Roşiorii de Vede) a studiat între 1965-1971 în cadrul secției de pictură a Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București (în prezent Universitatea Națională de Arte din București). În perioada de după încheierea studiilor a participat în expoziţii de grup naționale și internaționale (în Moscova, Barcelona, Sofia, Stockholm), iar în 1975 a devenit membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. În 1977 se căsătorește cu Georg Coulin şi pleacă definitiv în Germania, unde își continuă cariera artistică. În 1980 devine membră a Uniunii Artiştilor din Augsburg și participă în expoziții personale și de grup în Villefranche (Franța), München, Viena, Istanbul, Iowa City (SUA), printre altele. În România, Florina Coulin a mai avut expoziții personale la Galeria Curtea Veche (2006 și 2007, București), la Galeria Ivan în 2019 („Orele. Imagini amintire”) și a participat în expozițiile de grup „Ion Grigorescu si prietenii” (Palatul Mogoșoaia, 2004), „Partea asta care parcă are nevoie să iasă printr-un loc al corpului meu” (Salonul de proiecte, București, 2019, itinerată într-o variantă extinsă la Cultuurcentrum Strombeek Grimbergen, Europalia Arts Festival Romania, 2019), „Corp Real” (Galeria Ivan, 2021). Trăiește și lucrează în Augsburg, Germania.

<< Alice Gancevici (n. 1987, București) și Remus Pușcariu (n. 1986, Bran) sunt un duo artistic stabilit în București. Pregătirea lor (arte vizuale și regie de teatru) generează o abordare artistică multidisciplinară și cuprinde instalații, video, obiecte, ș.a. În procesul de lucru, cei doi se bazează pe observație, cercetare empirică și artificii teatrale – aplicarea de scenarii și tropi – pentru a investiga diverse modele de gândire în relație cu anumite contexte sociale, politice și economice. În 2015 au absolvit studiile de master la Sandberg Institute din Amsterdam.  Recent, lucrările lor au circulat în expoziții precum „Landscape In A Convex Mirror”, Bienala Art Encounters (2021); „Means Of Escape”, Kunsthaus Erfurt (2021); „Remote Complicities”, Salonul de Proiecte, București (2019). Între  2012 – 2020 au contribuit la formularea și organizarea Bucharest AiR, un program internațional de rezidențe artistice la București. Printre altele, cei doi sunt co-fondatori ai platformei Template, un proiect ce reimaginează transferul de sens și funcționalitate al unor cotloane și chioșcuri aflate în limbo-ul public/privat, prin înscenarea lor ca spații expoziționale. Pentru expoziția „În Bucureștiul iubit”, Alice Gancevici și Remus Pușcariu au creat o instalație nouă, „As opportunity affords… / Bucharest Aged Oak”, care pornește de la fragmente de mobilier abandonate în spațiul urban, integrate într-un circuit chimic ce oglindește transformările Bucureștiului, un „oraș aflat într-un lung proces de trunchiere și reconfigurare”.

<< Considerat unul dintre cei mai semnificativi reprezentanți ai artei experimentale și conceptualiste din Europa de Est și Centrală, Ion Grigorescu (n. 1945, București) are o carieră artistică complexă, ce nu poate fi încadrată cu ușurință. Practica sa artistică angrenează medii diverse – pictură, desen, performance, fotografie, film, obiect – în documentarea aspectelor realității din sfera familială, a propriului corp și a existenței cotidiene, cât și din cea a contextului social și politic. Lucrările sale din anii ’60-’70 prezintă strategii provocatoare și subversive în expunerea și criticarea contradicțiilor inerente regimului Comunist și dictaturii de dinainte de 1989. În practica sa artistică orașul București este extrem de prezent, captat și redat în fotografie, film, video, dar și în desen, pictură, gravură. Ion Grigorescu a participat în expoziții la Stedelijk Museum, MoMA New York, New Museum New York, în Vienna Biennale 2015, Berlin Biennial 2010, Bienala de la Veneția 1997 și 2011, Documenta 12, pentru a menționa doar câteva exemple.

<< Mihai Mihalcea (n. 1969, București) este un artist și coregraf stabilit la București. El a inițiat proiecte și a participat la fondarea unor structuri cheie care au avut ca rezultat recunoașterea internațională a scenei românești de dans contemporan precum Grupul Marginalii, Asociația Solitude Project, Centrul Multi Art Dance, subRahova, Căminul Cultural. Între 2005 și 2013 a fost directorul Centrului Național al Dansului București, instituție pe care a co-fondat-o. Lucrările sale coregrafice produse între 1994 și 2009 au fost prezentate în cadrul unor instituții și festivaluri precum Tanzquartier Wien, Tanz im August Berlin, Paris Quartier d’Été, Springdance Utrecht, Teatrul Național București, La Filature Mulhouse. În perioada 2010-2019 a creat un proiect de ficționalizare a propriei biografii transformându-se în Farid Fairuz, identitate sub care a acționat și performat în spațiul public, lucrările din această perioadă fiind prezentate atât în context coregrafic cât și în contextul artei vizuale, în instituții precum Kunsthalle Gent, Black Box Theater Oslo, Rencontres Choreographiques de Seine-Saint-Denis, Hebbel Am Ufer (HAU) Berlin, Fabrica de Pensule Cluj, CNDB, Galeria de artă contemporană a muzeului Brukenthal Sibiu. Din 2019 Mihai Mihalcea a revenit la numele său real și totodată în echipa Centrului Național al Dansului București, în poziția de Director de Programe și Proiecte.

<< Ștefan Sava (n. 1982, Slobozia) a terminat un master la Departamentul de Foto-Video, UNArte București, precum și un doctorat despre Holocaustul în România în cadrul aceleiași universități. Printre expozițiile la care a luat parte se numără: 2019 „Arhiva fotografică și istoria în transformare” (Salonul de proiecte, București); 2018 „Porți și vicleșuguri. Aruncarea Umbrei (cu Ion Grigorescu, Galeria Ivan, București); 2016 „The Falling of the Arches” (Riga Photography Biennial, Galeria Alma, Riga), 2015 Bienala Art Encounters Timișoara, „Mapping Bucharest: Art, Memory, and Revolution 1916-2016” (Vienna Biennale, MAK, Viena), „Inventând adevărul” (Bienala de la Veneția, Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia). Ștefan Sava este membru fondator Salonul de proiecte din București, unde cercetează în prezent Colecția de imagini Mihai Oroveanu, în cadrul proiectului „Imaginea fotografică între trecut și viitor”. Pentru expoziția „În Bucureștiul iubit”, Ștefan Sava a conceput o complexă instalație de lucrări compuse din diverse elemente găsite, reinterpretate și recombinate în configurații de „noi artefacte”. Instalația intitulată „A Conversation (with M.N.)” a pornit de la un dialog imaginat cu regretatul artist Mircea Nicolae (1980-2020).

<< Mona Vătămanu (n. 1968, Constanţa) și Florin Tudor (n. 1974, Geneva) sunt un duo artistic stabilit în București, ce lucrează împreună din 2000. Practica lor artistică este descrisă de curatoarea poloneză Joanna Sokolowska ca pornind de la observarea atentă a elementelor materiale ale realității de unde artiștii selectează, aleg ceea ce este marginal – praful, rugina, puful /semințele, solul – iar lucrul cu aceste materiale se articulează în modalități de inițiere a unor propuneri critice care interoghează memoria / istoria recentă, relațiile sociale, schimbările economice și politice. Printre expoziţiile lor solo se numără „Omnia Communia Deserta”, La Loge, Brussels (2020), „Prăpădenia pământului”, Salonul de proiecte, București (2016), „Powerlessness a Situation. Revolutie”, Frankfurter Kunstverein, Frankfurt (2013), „The order of things”, daadgalerie, Berlin (2012), „All Power to the Imagination!”, Secession, Vienna (2009). Lucrările lor au fost prezentate la Galerie fur Zeitgenossische Kunst Leipzig, Centre Pompidou Paris, ms Muzeum Sztuki Lodz, New Museum New York, Stedelijk Museum Amsterdam, ICA London și, de asemenea, în Baltic Triennial 14 (2021), 10th Shanghai Biennale (2014), Bienala de la Veneția 2007 și 2011, 12th Istanbul Biennial (2011), 5th Berlin Biennial (2008). În 2011 au fost bursieri DAAD Berlin în cadrul Berliner Kunstlerprogram. În expoziție, Mona Vătămanu și Florin Tudor expun o serie de intervenții noi care se articulează conceptual cu performanceul filmat „Văcărești”, din 2006, în care analizează straturile și temporalitățile orașului, relevând efectele devoratoare, devastatoare ale materiei și ale istoriei, deopotrivă.