Sâmbătă, 25 octombrie – ora 16.00, Ceainăria ARCUB

 

Scrieri despre teatru de Tadeusz Kantor; selecţie, prefaţă şi note de Krzysztof Pleśniarowicz, traducere din limba polonă de Sabra Daici (Editura Teatrul Azi cu sprijinul Institutului Polonez din Bucureşti şi al Editurii Cheiron, Bucureşti, 2014)

După un volum și mai multe studii despre Tadeusz Kantor, apare, în sfârșit, în spațiul nostru cultural, prima selecție din cele mai importante texte semnate de legendarul artist vizual și om de teatru polonez. Lectura în suită cronologică a manifestelor, eseurilor și comentariilor – excepțional traduse de Sabra Daici – se dovedește extrem de importantă pentru înțelegerea gândirii și practicii sale radicale, surprinzând evoluția conceptelor-cheie pe care Kantor le-a inventat, dezvoltat, reformulat fără încetare, până spre finalul vieții (1990). 

Prezintă: Anca Măniuțiu şi Leszek Biały

 

Cetatea literară (revista), colecţie completă în ediţie anastatică (Editura Teatrul Azi cu sprijinul Editurii Cheiron, Bucureşti, 2014)

Romancier, dramaturg, teoretician de teatru, filosof, poet, Camil Petrescu a fost și un redutabil spirit polemic al epocii interbelice, dimensiune ilustrată cu asupra de măsură de bogata sa activitate publicistică. Nici prima, nici cea din urmă gazetă înființată, condusă și, adesea, scrisă aproape în întregime de el, Cetatea literară prezintă o valoare excepțională pentru mediile teatrale și pentru faptul că în cuprinsul ei poate fi regăsit Falsul tratat pentru uzul autorilor dramatici, document de istorie teatrală și totodată exemplu de polemică inteligentă și civilizată. Tot aici au fost publicate poeziile ce vor fi incluse în volumul Transcendentalia, dar și Scrisorile doamnei T (devenite ulterior capitol în Patul lui Procust), a căror lectură îl determina pe Eugen Lovinescu să salute apariția unei noi scriitoare (!). Tipărită în 12 numere (decembrie 1925 – decembrie 1926), format tabloid, Cetatea literară i-a avut printre colaboratori pe Tudor Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Liviu Rebreanu ș.a.

Prezintă: Mircea Morariu

 

Comentarii şi delimitări în teatru de Camil Petrescu; ediţie îngrijită, note şi prefaţă de Florica Ichim (Editura Teatrul Azi, Bucureşti, 2006)

Cele două volume reunesc întreaga operă teoretică referitoare la teatru a excepţionalului om de cultură care a fost Camil Petrescu. Includ studiile de referinţă: Modalitatea estetică a teatrului, Modalitatea artistică a teatrului, precum şi articole de întemeiere teoretică (1940–1957), materiale referitoare la directoratul său la Teatrul Naţional din Bucureşti (februarie–decembrie 1939) şi la Seminarul de regie experimentală (1945–1946). Toate – expresii mai mult sau mai puţin închegate ale năzuinţei sale „spre o formulă teoretică a cărei putere magică ar da certitudine trasmiterii acelui preţios secret al creaţiei de artă.”

Prezintă: Mircea Morariu

 

Pe drumul gândirii axiologice de Gheorghe Ceauşu (Editura Paideia, Bucureşti, 2014)

Un obiect care posedă o valoare intrinsecă, dar nu şi-a aflat subiectul valorizator, care să aibă experienţa, apetitul şi nevoia pentru acea valoare, rămâne in-potentia. Noi am vrut să arătăm că valoarea condiţionată de structura şi materia unei realităţi, pe de o parte, iar pe de altă parte, de natura, nevoia, pregătirea şi aşteptarea unui subiect valorizator, este o realitate de ordin spiritual care se manifestă la întâlnirea celor doi termeni; în lipsa întâlnirii lor, cei doi termeni rămân virtualităţi. Cum zice de exemplu şi Shakespeare în piesa Troilus şi Cresida, valoarea nu-i nici în acela care preţuieşte, nici în acela care-i preţuit. Ceea ce am arătat mai înainte e valabil şi pentru valorile necreate de om. Cele create de către om sunt obiectivări fixate pe anumite suporturi cu care fac sau nu fac priză; fac priză, denumită de Tudor Vianu imutabilitate, cele artistice, pe când celelalte tipuri sunt mutabile, fără să se modifice în vreun fel.

Prezintă: Dan Puric şi Ludmila Patlanjoglu

 

Miercuri, 29 octombrie – ora 15.00, Ceainăria ARCUB

 

Cristina Pepino: Scenografie, texte de Ludmila Patlanjoglu, Raluca Tulbure, Adriana Teodorescu şi Cristian Pepino. Fotografii de Cristina Pepino, Corneliu David, Raluca Moldovean, Geo Dinescu, Alexandru Boicu, Cristian Pepino, Lucian Orbean (Editura UNATC Press, Bucureşti, 2014)

Cartea prezintă toate creaţiile scenografice realizate de Cristina Pepino de la piesa Scene din viaţa unui bădăran din 1977, până la Zulenka din 2012, de la Teatrul de Animaţie din Alba Iulia.

Cristina Pepino a fost un scenograf de mare valoare care a avut o importanţă majoră în teatrul de animaţie românesc. Ea este cea care a revoluţionat cromatica spectacolelor aducând în scenă o explozie de culori şi a introdus pentru prima dată în spectacole ca Pinocchio şi Motanul încălţat, păpuşile compuse care ofereau personajelor un puternic efect de teatralitate.

 

 

Istoria secretă a păpuşilor. Teatrul de animaţie şi sacrul de Cristian Pepino (Editura UNATC Press, Bucureşti, 2014)

Cartea, aparută în luna mai la UNATC Press este o colecţie de eseuri ce îşi propun să descopere originea şi semnificaţia din spatele teatrului de animaţie.

“Într-o lume aparent din ce în ce mai lipsită de spiritualitate, evoluată tehnologic, profană şi profanatoare, păpuşile şi marionetele sunt făpturi misterioase care fac să se trezească în noi ceva atavic, fundamental.” (Cristian Pepino)

 

Prezintă: Ludmila Patlanjoglu, Călin Mocanu, Raluca Tulbure

 

 

Joi, 30 octombrie – ora 16.00, Ceainăria ARCUB

 

Teatru şi ritual – Scrieri esenţiale de Jerzy Grotowski, traducere de Vasile Moga, prefaţa George Banu (Editura Nemira, Bucureşti, 2014)

Traduse pentru prima dată din limba poloneză, scrierile fundamentale ale marelui om de teatru polonez, datând din perioada 1965-1969, sunt reunite într-o ediție profesionistă. Pe lângă textele lui Jerzy Grotowski, volumul cuprinde mărturii ale unor artiști cu care acesta a colaborat și articole publicate în presa de specialitate în vremea când regizorul polonez era în activitate. 

În chip de prefață, reputatul critic de teatru George Banu propune un amplu eseu în care scoate la lumină mai multe laturi ale personalității lui Jerzy Grotowski, pe care l-a cunoscut și a cărui operă a studiat-o în profunzime. „Grotowski a impus un mod propriu de a avansa și formula sa estetică: via negativa. Cale a eliminării, a excluderii artificiului, a sancționării divertismentului. Iată preludiul oricărei perspective de renaștere ce reclamă, ca în orice contestare a dogmelor moștenire, o purificare inițială și, doar după aceea, o posibilă reînnoire“, scrie George Banu.

 

Spaţiul gol de Peter Brook, traducerea Monica Andronescu, prefaţă de Andrei Şerban (Editura Nemira, Bucureşti, 2014)

Considerată cea mai importantă carte despre teatru din secolul XX, Spațiul gol sintetizează nu o metodă, nu o tehnică, ci un fel de a gândi arta spectacolului, un fel care se desparte de tradiție și caută viul, clipa unică și imposibil de descris a întâlnirii artistului cu spectatorul. Peter Brook, creator care a schimbat la față teatrul postbelic, propune patru categorii de teatru, devenite celebre încă de la apariția volumului: teatrul fără viață, teatrul sacru, teatrul brut, teatrul imediat. Având la bază o serie de conferințe pe care regizorul le-a susținut în fața studenților, cartea reprezintă o incursiune de forță în gândirea brookiană.

Prefața semnată de cunoscutul regizor de origine română Andrei Șerban, care a studiat cu Peter Brook la Paris, evidențiază rolul și locul creatorului în lumea spectacolului. 

 

 

Munca actorului cu sine însuşi (vol. 2) de Konstantin Sergheevici Stanislavski, traducere de Raluca Rădulescu (Editura Nemira, Bucureşti, 2014)

Tradus pentru prima oară integral în limba română, al doilea volum al marii opere scrise semnate de Konstantin Sergheevici Stanislavski îi pune la dispoziție cititorului, într-o ediție profesionistă, laboratorul intim al creației și al gândirii ce au avut o influență fără egal asupra artei teatrale. Munca actorului cu sine însuşi este un gest recuperator mai mult decât necesar într-o cultură în care scrierilor fundamentale despre teatru le lipsesc edițiile complete.

Despre cartea lui Stanislavski, Yuri Kordonsky scria astfel în prefața primului volum: „În profesia mea, folosesc această carte în fiecare zi. Ceea ce nu înseamnă că o deschid în fiecare dimineaţă sau că folosesc numai exerciţiile lui Stanislavski. Din nefericire, nici măcar n-am timp s-o citesc foarte des. Dar ea este prezentă în felul în care gândesc teatrul. Îmi aminteşte de profunzimea şi de pasiunea cu care fiecare artist adevărat poate şi trebuie să-şi analizeze propria artă.“

 

Prezintă: George Banu, Valentin Nicolau, Monica Andronescu, Raluca Rădulescu

 

Vineri, 31 octombrie – ora 16.00, Ceainăria ARCUB

 

Golem. Mit şi spectacol cu regizorul Alexander Hausvater. Volum bilingv (română-engleză), ediţie îngrijită de Liana Cojocaru, traducere în limba engleză de Monica Voiculescu, (Editura ICR, Bucureşti, 2014) 

Cartea pleacă de la spectacolul Golem, pus în scenă de Alexandre Hausvater, care ne oferă  o experiență teatrală unică despre un univers dominat de mituri şi gândire magică, avînd în centru golemul, ființă antropomorfică preluată din folclorul evreiesc. Volumul , prefațat de academicianul Răzvan Teodorescu, este structurat în trei capitole: Reprezentări ale Golemului – scurt istoric despre acest vechi motiv cultural european, semnat de Felicia Waldman; Epifania prin teatru. Alexander Hausvater, de la Teibele și demonul ei la Golem, semnat de Oltița Cîntec; Acest fascinant Hausvater, interviu realizat de Liana Cojocaru.

Prezintă: Răzvan Theodorescu, Felicia Waldman, Liana Cojocaru

 

 

Emil Coşeru, actorul nostru… de Călin Ciobotari (Editura Opera Magna, Iaşi, 2014)

Emil Coșeru este, la ora aceasta, unul dintre actorii ieșeni cu cea mai mare notorietate. Societar al Teatrului Național Iași, profesor de Actorie la Universitatea de Arte „George Enescu”, fondator, imediat după 1990, al Școlii de teatru, Coșeru întrunește toate datele pentru a deveni, la rândul său, personaj al unei cărți ce îi este dedicată – Emil Coșeru, actorul nostru… O carte despre care autorul ei, teatrologul Călin Ciobotari, consideră că „s-a făcut aproape de la sine, din întâlnirea dintre un actor și un critic compatibili spiritual și cultural.” 

„O carte frumoasă, o confesiune egală cu o mărturie absolut necesară trecutului, prezentului şi viitorului” (Ștefan Oprea)

Prezintă: Mircea Morariu

 

 

Regizorul, acest… de Călin Ciobotari (Editura Opera Magna, Iaşi, 2014)

„Regizorul, acest… carte cu format de album, adună între paginile sale interviuri realizate din 2010 încoace, cu figuri importante ale scenei românești (de la Felix Alexa, la Claudiu Goga, de la Vlad Massaci la Mihai Măniuțiu, de la Radu Alexandru Nica, la Anca Ovanez și Tompa Gabor). Se conturează un dialog fructuos între critic și artist. Generații diferite cu vocalități diferite se întâlnesc sub cupola întrebărilor care ajung să-i descrie pe fiecare”… (Ioana Petcu)

Prezintă: Mircea Morariu