Proiectul „𝐃𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐮 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝 𝐨𝐫𝐚𝐬̧𝐮𝐥” continuă cu o serie de interviuri tematice, iar episodul de astăzi are ca subiect dansul contemporan, un domeniu care va fi reprezentat printr-o serie de evenimente la Zilele Culturii Urbane la ARCUB.

Nume importante ale dansului contemporan românesc, coregrafii Simona Deaconescu, Mihai Mihalcea, Camelia Neagoe şi Arcadie Rusu discută cu Mihaela Păun despre una dintre cele mai fierbinţi zone ale culturii contemporane româneşti. Nişă, moft sau Cenuşăreasa

Simona Deaconescu este coregrafă și regizoare de filme experimentale, lucrând transdisciplinar, la granița dintre performance, instalație și cinematografie. A studiat în paralel Coregrafie la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București și Regie de Film la Universitatea Media. A primit bursa danceWEB (2014), Premiul CNDB (2016), a fost artistă Aerowaves Twenty18 și Springboard Danse Montréal Emerging Choreographer în 2019. Lucrările sale au fost prezentate la nivel internațional în festivaluri, spații neconvenționale, cinematografe, galerii și muzee. În 2014, a fondat propria companie de dans, Tangaj Collective, iar din 2015 este co-fondatoarea și directoarea artistică a Bucharest International Dance Film Festival. Este, de asemenea, cofondator şi producător Cartierul de Dans (2012). Preda dans contemporan si tehnici de compozitie interdisciplinara de mai bine de 10 ani.

Coregraf, performer, activist, Mihai Mihalcea a fost primul director al Centrului Naţional al Dansului Bucureşti, de la înfiinţarea instituţiei, în 2005, până în anul 2013. În prezent, este director de programe şi proiecte la CNDB. El a inițiat proiecte și a participat la fondarea unor structuri cheie care au avut ca rezultat recunoașterea internațională a scenei românești de dans contemporan precum Grupul Marginalii, Asociația Solitude Project, Centrul Multi Art Dance, subRahova, Căminul Cultural. Lucrările sale coregrafice au fost prezentate în cadrul unor instituții și festivaluri precum Tanzquartier Wien, Tanz im August Berlin, Paris Quartier d’Été, Springdance Utrecht, Teatrul Național București, La Filature Mulhouse. Interesat de performance-urile în spaţiul public, pentru Mihai Mihalcea actul artistic conţine intrinsec o formă de protest. A iniţiat şi coordonat proiectul de sensibilizare şi atragere a tinerilor către sălile de spectacol „Dansul la şcoală”.

Absolventă a unui master în Artă Coregrafică în cadrul UNATC „I.L. Caragiale” Bucureşti, Camelia Neagoe desfășoară proiecte în domeniul dansului contemporan și educației culturale, atât ca artist şi pedagog cât și ca manager cultural. La nivel artistic este interesată de forța expresivă a mișcării, ca nucleu ce conține forțe opozabile capabile să construiască spații și sensuri, precum și de interdisciplinaritatea în artă. Camelia Neagoe este membru fondator al Delazero Collectiv, umbrela creativă propusă de un colectiv de artiști tineri, profesioniști din diferite domenii ale artelor spectacolului și cinema.

Arcadie Rusu este coregraf, regizor de mișcare, dansator, manager al LINOTIP Centru Independent Coregrafic, absolvent al Facultății de Coregrafie din cadrul UNATC „I.L. Caragiale” Bucureşti, premiat pentru „Mind Control”, desemnat „Cel mai bun spectacol” al galei absolvenților. Arcadie Rusu a fost bursier danceWeb la Impuls, Tanz Viena şi wild card oferit de asociatia 4Culture. Câștigă rezidența Attic Arts, la ICR Londra, participând la Olimpiada Culturală cu trei proiecte desfășurate în colaborare cu English National Ballet. Este dansator şi coregraf în „Linotip Dance Company”, membru în „Gigi Caciuleanu Romania Dance Company” şi colaborează constant cu regizori de teatru, artiști vizuali, muzicieni, ține ateliere de dans contemporan și dezvoltare personală prin dans. Este autorul spectacolelor: „Proces cu Uşile Închise”, „Promised Land”, „Crazy Stories in The City”, „Nesomn”, „Hunted Devotions”, „BABEL”, „BASMa Curată”.

Seria de „Dialoguri cu oameni care deschid oraşul” a fost inițiată de ARCUB în contextul aniversării a 25 de ani de la înființarea sa în 1996. Printre invitaţii discuţiilor se numără personalităţi care au făcut pionierat în scena creativă locală, profesionişti care au construit proiecte definitorii pentru cultura de astăzi a oraşului, dar şi operatori culturali care au construit punţi de colaborare cu alte ţări. Invitații dezbat pe marginea unor teme precum rolul institutelor culturale în ecosistemul cultural local, a problematicii spaţiilor de consum cultural şi prezintă detalii din spatele unor proiecte de antreprenoriat cultural de succes, ale unor proiecte care au schimbat faţa oraşului.