Seria proiectelor Burse de idei „Bucureşti RE:imaginat” continuă, în luna noiembrie, cu simpozionul „Ospitalitate versus Ostilitate: imigranţii/refugiaţii din România”, ce va avea loc între 14 şi 15 noiembrie, la Goethe Institut Bucureşti. Simpozionul este organizat de Adelina Luft (Curator Independent) și Ilina Schileru (iniţiatoarea „MNȚRplusC”, proiect câştigător al Burselor de idei „Bucureşti RE:imaginat”) şi în parteneriat cu Centrul Cultural Arab din Sibiu şi este finanţat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul programului „Bucureşti RE:imaginat”.

În conexiune cu proiectul “We Are Here To Stay” și expoziția documentară deschisă public la spațiul MNȚRplusC în perioada 5-19 noiembrie 2022, simpozionul își propune să poziționeze, din perspective teoretice interdisciplinare, concepte precum migrația, frontiere/ziduri, identitatea, sau integrarea, în relație cu poziția și situația specifică a refugiatului/imigrantului (în România).

Programul celor două zile de simpozion cuprinde 12 prezentări publice şi două Q&A-uri la care publicul este invitat să participe cu acces gratuit, în limita locurilor disponibile. Printre invitaţii simpozionului fac parte Fawzia G. Rehejeh – membru-fondator al Centrului Cultural Arab din Sibiu şi directoarea Festivalului Culturii Arabe 2022, Ana Cojocaru – reprezentantă a Consiliului Național Român pentru Refugiați (CNRR), organizație care promovează drepturile refugiaților, solicitanților de azil și migranților în România, Anatolie Coşciug – director adjunct al Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației, Ali Abdulzahrah – fost agent la International Organization for Migration, scriitoarele Andrada Yunusoglu, Iulia Militaru, curatoarea Adelina Luft, artista vizuală şi scriitoarea Anca Bucur.

Pornind de la conceptul lui Jacques Derrida de “hostipitality” (un concept care se referă la prezența inerentă a ostilității și a unei relații de putere în practica ospitalității), cele două zile de prezentări publice propun o citire interdisciplinară și intersecțională asupra unor legături teritoriale și de formare a identității, informate atât de proiectul înrădăcinat al colonialismului, cât și de situații concrete, precum efectele războielor din Orientul Mijlociu sau, mai recent, războiul din Ucraina.

“We Are Here To Stay” este un proiect pilot inițiat pentru a crea un prim contact cu o minoritate subreprezentată din București – migranți/imigranți/refugiați din țările Orientului Mijlociu – prin procese de creație artistică facilitate de șase artiști multidisciplinari în perioada august-noiembrie 2022. Lucrările rezultate și reprezentațiile artistice sunt deschise publicului printr-o expoziție documentară colectivă, în spațiul MNȚRplusC, în perioada 5-19 noiembrie 2022. Mai multe informații despre proiectul „We Are Here To Stay” aici.

PROGRAM SIMPOZION „Ospitalitate versus Ostilitate: imigranţii/refugiaţii din România”

14-15 noiembrie 2022 | Goethe Institut Bucureşti – Calea Dorobanţi 32

LUNI | 14 NOIEMBRIE | 16:00 – 19:30

(fără înscriere)

Sesiunea I (16:00 – 17:40)

1. Octavia Anghel-Iorga (doctorandă Centrul de Excelență în Studiul Imaginii) – „Imaginea zidului. Construindu-l pe Celălalt”

2. Andrada Yunusoglu (scriitoare/doctorandă) – O călătorie între aici și acolo (online)

3. Adelina Luft (curatoare) – „Forme de solidaritate cu identitatea in-between”

(snack break)

Sesiunea II (18:00 – 19:30)

4. Anca Bucur (artistă/scriitoare) – „𝘍𝘳𝘢𝘤𝘵𝘶𝘳𝘦𝘥 𝘓𝘰𝘤𝘶𝘴: feminism, diferență și gândirea de frontieră”

5. Iulia Militaru (scriitoare/editoare) – „Ierarhiile patriarhale și legile Ospitalității im/posibile. Cum putem construi un spațiu eliberator?”

6. Q&A moderat de Adelina Luft

MARȚI | 15 NOIEMBRIE | 13:00 – 17:00

(fără înscriere)

Sesiunea I (13:00 – 14:40)

1. Ali Abdulzahrah (Universitatea de Vest Timișoara) – ”Immigrants and refugees challenges in the Eastern European countries at the beginning of their migration” (online)

2. Mariam Sadi Awad (UNATC)) – vizionare scurtmetraj „Între Occident și Orient”

3. Ali Ghanem și Mohammad Mahfood (imigrant/refugiat) – „Oportunități și Provocări: două perspective personale”

4. Ana Cojocaru (Consiliul Național Român pentru Refugiați) – „Oportunități și provocări în integrarea refugiaților în România”

(snack break)

Sesiunea II (15:00 – 17:00)

5. Fawzie Rehejeh (Centrul Cultural Arab din Sibiu) – „To come or not to come: a content analysis of the refugee crisis in the Romanian mass media”

6. Anatolie Coșciug (Universitatea Lucian Blaga Sibiu) – „Ultimul stinge lumina? De ce nu (prea) ne pleacă refugiații în alte țări”

7. Ștefan Lorint (UNHCR) – Mandatul UNHCR în lume și in Romania – Poveste prin cifre și date

8. Q&A moderat de Fawzia Rehejeh

***

BIOGRAFII

Octavia Anghel (n. 1997, Craiova) a obținut recent o diplomă de master în „Studii Culturale Vizuale” la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI), București, cu o teză care chestionează zidurile materiale, imaginare și simbolice, împreună cu reprezentările și instrumentalizările lor. Lucrarea ei se apleacă asupra proceselor de separare și alterizare care urmează instituirii regimurilor de invizibilitate în urma ridicării zidurilor. Octavia este interesată să indice moduri prin care cei opresați pot deconstrui zidurile opresorului și, mai mult, pot transforma aceste frontiere în punți de legătură. În prezent, Octavia lucrează la o teză de doctorat ce vine în continuitatea cercetării ei anterioare. Ea are, de asemenea, o formare în arte plastice și în pedagogia artelor la Universitatea Națională de Arte din București.

Andrada Yunusoglu este scriitoare și doctorandă în filologie, autoarea volumului „kısmet: oasele noastre se vor descompune atât de frumos“ (CDPL, 2021). Când nu scrie poezie, scrie despre literatură și feminism.

Adelina Luft este o curatoare a cărei practică s-a format și dezvoltat în Yogyakarta (Indonezia) de-a lungul unei linii de gândire decoloniale și a unor forme de lucru care favorizează colaborarea, procesele și interdisciplinaritatea. Proiectele ei curatoriale realizate în Indonezia și prin diverse colaborări adresează afinități trans-locale, istorii comune și relațiile umane-nonumane cu conceptele de pământ, migrație și identitate. Din 2022, locuiește în București unde inițiază în special proiecte de artă angajate social. Este colaborator la tranzit.Bucuresti și membru al echipei curatoriale pentru Bienala Jogja Equator 2023 în dialog cu Europa de Est, unde a ocupat anterior rolul de asistent curator în 2017 și manager de rezidențe artistice în 2015.

Anca Bucur este artistă vizuală și scriitoare. Și-a finalizat studiile în 2018 la Universitatea din București, având o pregătire în literatură și studii culturale. Practica ei artistică se bazează pe cercetare și cuprinde diferite registre și medii, incluzând obiecte, eseuri video, poezie și performance. În ultimul timp, ea s-a axat pe cercetarea materialității socio-economice a pământului și a corpului în raport cu spații și istorii locale. Este interesată de potențialul epistemologic și politic al operei de artă. Anca Bucur este autoarea mai multor texte apărute în volume colective și parte a platformei „Literatură și Feminism” și a editurii frACTalia, unde curatoriază colecția „Compost”. Lucrează și trăiește în București.

Iulia Militaru este scriitoare şi editoare la frACTalia Press. A publicat „Marea pipeadă” (2010), „dramadoll” (coautori: Anca Bucur şi Florentina Cristina Budar, în 2012), „Confiscarea bestiei. O postcercetare” (2016), „Atlas (auto)mat/on (auto)BIO/graphy/I© de câteva tipuri principale de discursuri” (2017: în variantă electronică, reeditat 2019: în variantă printată). A publicat poeme şi colaje digitale în mai multe reviste internaţionale, plus un studiu teoretic „Metaforic şi metonimic: o tipologie a poeziei” (2011). Interesată de Noul Materialism şi de Queer Theory, va începe să lucreze în 2018 la proiectul Maia Şerbănescu, pentru a experimenta noi forme de existenţă materială, sexualităţi alternative şi transformări corporale la imersiunea în diferite medii. Maia Şerbănescu este o xeno-entitate hibridă, cu o fascinație deosebită pentru ero guro nansensu și gurlesque poetry, şi autoare a volumului „Fuck off, Mr. Charcot!” (2019). În 2020, a publicat primul volum al cercetării „Literatura și fenomenul alienării”, un studiu amplu despre felul cum este produs conceptul de alienare în secolul al XIX-lea românesc și despre realitățile generate de această rețea de semnificații. În 2021, traducerea volumului „Confiscarea bestiei. O postcercetare” a apărut la editura argentiniană Ediciones Hasta Trilce.

Ali Abdulzahrah este din Iraq. A lucrat ca agent de teren la IOM (International Organization for Migration), iar în prezent este doctorand la Universitatea de Vest din Timișoara, secția Filologie, limba mulish.

Anatolie Coșciug este asistent universitar doctor în sociologie, director adjunct al Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației, interesat de analiza migrației către și dinspre România și a altor fenomene conexe. Cele mai recente publicații ale sale includ un articol despre cum sunt create remiterile politice (Journal of Ethnic and Migration Studies), un volum colectiv despre imigrația în România (Presa Universitară Clujeană, 2021), un număr special despre imigrație și integrare în România (Social Change Review, 2020) și diverse articole și capitole de carte pe subiecte legate de migrație în principalele edituri internaționale (Migration Studies Journal, Anthem Press, LitVerlag, etc.).

Ana Cojocaru este Ofițer pentru Informare Publică în cadrul Consiliului Național Român pentru Refugiați (CNRR), organizație care promovează drepturile refugiaților, solicitanților de azil și migranților în România. Principalele domenii de interes ale Anei includ integrarea refugiaților și creșterea capacității sectorului ONG.

Fawzia G. Rehejeh este absolventă a masterului „Publicitate și brand” în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS). Este licențiată în „Comunicare și Relații Publice” la aceeași universitate. De curând, a înființat Centrul Cultural Arab din Sibiu. Interesele ei de cercetare sunt în domeniul migrației și integrării sociale. A publicat două articole într-o revistă academică despre reprezentările crizei refugiaților în mass-media românească. Este membru-fondator al Centrului Cultural Arab din Sibiu, România. Fawzia este directoarea Festivalului Culturii Arabe 2022.

Despre programul „Bucureşti RE:imaginat”

Aflat la prima ediție, Programul Bucureşti RE:imaginat – Burse de idei pentru proiecte culturale își propune dezvoltarea unui portofoliu de idei transformatoare pentru oraş şi comunitate. Deschis exclusiv persoanelor fizice sau grupurilor de persoane active în viața creativă a Bucureștiului, programul a urmărit coagularea unor idei de proiecte care să crească accesul la spațiile publice și atractivitatea acestora pentru cetățenii orașului, care să-i aducă laolaltă și să contribuie la consolidarea identității comunitare și de cartier.

Ideile selectate în urma apelului acoperă toate cartierele bucureştene şi propun o serie de performance-uri şi intervenţii artistice în spaţiul public, proiecte de regenerare urbană, proiecte comunitare cu latură educaţională, socială şi de integrare, evenimente interdisciplinare şi de arte vizuale şi performative.

O parte din ideile finaliste vor fi implementate până la finalul anului 2022 de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti.

Mai multe informații despre programul proiectului București RE:imaginat  pot fi accesate pe www.arcub.ro, la secțiunea Finanțare.