ARCUB lansează spre consultare publică „Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025”, primul document strategic dedicat sectorului cultural, dinamicii creative și participării culturale la nivelul municipiului București. Operatorii culturali, societatea civilă și cetățenii capitalei sunt invitați să parcurgă documentul și să transmită observații și sugestii asupra studiului, precum și recomandări de continuare a demersului până pe data de 1 iunie 2015, pe adresa de e-mail strategie@arcub.ro.

 

„Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025” a fost lansată ca proiect în vara anului 2014 de către ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti și a fost elaborată în forma supusă consultării de către o echipă de consultanţi independenţi coordonată de Asociaţia PostModernism Museum: Modernism.ro, Formare Culturală, Asociaţia Oricum, Asociaţia Operatorilor Culturali din România. Alături de aceştia, au lucrat echipe de sociologi şi experţi consultanţi în domenii culturale şi creative din Bucureşti.

 

În forma supusă consultării publice, strategia presupune o analiză a vieţii culturale locale, a culturii și creativității ca stil de viață (Diagnoză) și o propunere de direcții de acțiune pentru următorii 10 ani (Viziune și Plan de acțiune). Elaborarea strategiei a implicat cercetarea calitativă şi cantitativă a diverselor segmente culturale şi creative ale Bucureştiului, cu scopul de a afla starea actuală a fiecărui domeniu identificat, respectiv potenţialul său de schimbare şi oportunităţile de dezvoltare în următorii 10 ani. Documentul propune în final o viziune și un plan de acțiune în domeniile culturale și creative. Planul de Acțiune este construit pe o structură de tip Efect Domino la trei niveluri: Axe transversale, Obiective și Acțiuni care, prin aplicarea lor, duc la o dezvoltare sustenabilă a orașului și la tipuri de rezolvări de probleme „în cascadă”.

 

„Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025” propune 11 domenii culturale și creative la nivelul capitalei. Sectoarele culturale și creative au fost structurate pe 7 domenii, pornind de la premisa frecvenței numărului de acțiuni culturale specifice fiecărui segment, de la impactul lor asupra publicurilor dar și de la potențialul de dezvoltare pe care acestea îl dețin: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, arhitectură/ urbanism/ design/ fashion/ hand-made, film, publishing, patrimoniu. Acestora le-au fost adaugate alte 4 domenii intersectoriale sub titulaturile de: media & interactive media, business of communication, arta comunitară şi educaţie.

 

Misiunea „Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului 2015-2025” este aceea de a promova cultura ca generatoare a dezvoltării economice durabile şi a coeziunii sociale, răspunzând cadrului şi premizelor candidaturii Bucureștiului pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021” . 

 

Documentul supus consultării publice reprezintă primul pas demarat de ARCUB în vederea consolidării strategiei culturale pe termen lung a Bucureștiului. În viziunea autorilor și a ARCUB deopotrivă, o strategie culturală şi creativă a unui oraș trebuie să fie actualizată periodic și în mod constant, prin analize suplimentare și aduceri la zi ale datelor cantitative și calitative, prin propuneri și recomandări de dezvoltare specifice, în așa fel incât aceasta să rămână un instrument de lucru viabil la dispoziţia operatorilor culturali privaţi și publici, antreprenorilor creativi, instituţiilor publice și administraţiei locale. În cazul oraşului Bucureşti, dar şi a altor oraşe din România, insuficienţa resurselor informative, lipsa de expertiză specifică pentru prelucrarea unor itemi specifici de cercetare, absenţa unui institut de cercetare centralizator şi a unor practici de lung termen în domeniul cultural, determină ca orice analiză de acest fel să fie parţială şi să presupună realizarea şi extinderea unor explorări ulterioare, din ce în ce mai numeroase. Pe tot parcursul pregătirii studiul de faţă, echipa de lucru a luat în considerare aceste limitări.

 

Ulterior studiului de faţă vor fi realizate cercetări aprofundate în diverse direcţii de dezvoltare (maparea resurselor culturale, realizarea unui barometru cultural calitativ la nivelul capitalei, focus-grupuri tematice, constituirea unor grupuri de lucru strategice pentru planificarea dezvoltării orașului etc.) în sprijinul fundamentării și mai solide a strategiei culturale, dar și a pregătirii candidaturii pentru Capitală Europeană a Culturii 2021. 

 

Documentul supus consultării publice poate fi descărcat de aici: „Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025” 

 

În acordarea feedbackului, artiștii, instituțiile publice, ONG-urile și locuitorii Bucureștiului pot utiliza setul de întrebări formulate de ARCUB în vederea evaluării documentului strategic: 

1. Care considerați că ar fi cele 3-5 puncte pozitive ale documentului strategic și care ar fi cele 3-5 omisiuni ale acestuia?

2. Care este, după părerea dumneavoastră, principalul aport pe care acest document îl aduce pentru o mai bună cunoaștere a sistemului cultural din București? 

3. Cum evaluați modul în care au fost clasificate domeniile culturale și creative din București?

Este o clasificare relevantă?

Există domenii care ar mai trebui adăugate sau tratate în mod specific?

Considerați că această tratare a domeniilor reflectă configurația sistemului cultural din București?

4. Cum evaluați secțiunea despre reperele comune ale bucureștenilor și zonele cu potențial de creștere – vezi capitolul „Plan de acțiune”, subcapitolul „Diferenţa specifică a Bucureștiului”? 

Considerați că există omisiuni importante în aceste secțiuni?

5. Cum vedeți analiza realizată pentru zona de industrii creative – Bucureștiul ca hub de industrii culturale și creative – din cadrul documentului? 

Credeți că este unul dintre punctele forte ale orașului, în absolut sau prin comparație cu alte orașe?

6. Considerați că textul oferă suficienți indicatori cantitativi și calitativi pentru o cartografiere fidelă a sistemului cultural din București? 

7. Este „Efectul Domnino” un concept care vi se pare clar susținut în cadrul capitolului de concluzii?

În ce măsură secțiunea „Efectul Domino” și cele patru direcții transversale enunțate în concluzie – „Sustenabilitate în cultură”, „Profesionalizare și educație”, „Transparență” și „Implicare și conectare în rețea” – propun obiective și acțiuni strategice clare în favoarea articulării unei viziuni sistemice pe termen lung de dezvoltare culturală a orașului? 

În ce măsură această abordare deschide piste efective pentru scopul pentru care cercetarea a fost lansată? 

Vi se pare relevantă împărțirea pe „Axe transversale”, „Obiective strategice” și „Acțiuni”?

8. Considerați necesar accesul operatorilor culturali la documentele preparatorii ale strategiei, care au stat la baza acestei sinteze? 

9. Indicați care sunt aspectele strategice care sunt absente din această analiză.

Proiecte socio-urban-culturale devenite deja embleme ale Bucureștiului 

Inițiative cu potențial

Grupuri creative cu o abordare inovatoare și nouă pentru România etc.

10. Ce alte observații și sugestii aveți despre documentul strategic?