De la Câmpia Filaretului la Parcul Carol I

conferinta

Asociația Istoria Artei și Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” organizează sâmbătă, 8 octombrie, începând cu ora 11:00, la sediul din Parcul Carol I (intrarea dinspre str. 11 iunie și Fântâna Zodiac) conferința publică „De la Câmpia Filaretului la Parcul Carol I”, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache. În 2016 ne-am propus să marcăm un eveniment cultural cu profunde implicații istorice și să omagiem astfel contribuția familiei regale la dezvoltarea României: organizarea „Expoziției Generale Române” și amenajarea Parcului Carol I în Câmpia Filaretului.

Penultima conferință din cadrul proiectului „Parcul Carol I  – 110 ani” inițiat de Asociația Istoria Artei ne prilejuiește o trecere în revistă a albumelor fotografice realizate de Al. Zaharia în perioada 1905-1906. Astfel sunt prezentate etapele pregătitoare ale amenajărilor peisagistice și evoluția construcțiilor, un bun prilej de a analiza arhitectura, elementele decorative și stilistice care au caracterizat principalele pavilioane.

„Parcul Carol. El n’are fiinţă decât din 1906, anul vestit al Marii Expoziţii. Sunt destui dintre noi cari pot încă vedea cu ochii minţii malul neregulat pe care păşteau bivoli, câmpia cu gropi şi cu băltoace, plopii argintii de pe şoseaua 11 Iunie şi din jurul Fântânii cantacuzineşti, zarea de vii de pe dealuri. Din tot acest loc părăsit râvna şi gustul doctorului Istrati au făcut numai în câteva luni minunea care se vede. E ca o lecţie de ceeace se poate ajunge, cu aceeaş stăruinţă şi pricepere, într’o vreme când Bucureştiul, crescut peste orice aşteptări, are nevoie nu numai ca de o podoabă, dar ca de mari plămâni verzi de împrospătare a aerului îmbâcsit pe care îl răsuflă, de tot mai multe asemenea parcuri şi grădini.” (Friedrich Rebhuhn, directorul Casei Grădinilor Publice, 1932)

Din punctul de vedere al istoriei arhitecturii, 1906 marchează începuturile promovării stilului național/neoromânesc în spațiul public și afirmarea unor studenți ai arhitectului Ion Mincu, care au pus în aplicare idealurile sale. Arhitecții Burcuș și Ștefănescu au proiectat marea majoritate a pavilioanelor durabile, dedicate ministerelor și instituțiilor publice; antreprenori: arhitecții Remus Iliescu, Leopold Schindl, Scarlat Petculescu, Leonida Negrescu, ing. Atanasie Bolintineanu, Gratzoschi și Elie Radu. Pavilioanele private, temporare, multe dintre ele din lemn, au avut proprii creatori/antreprenori: Alexander Clavel, Daniel Renard, Grigore și Arta Cerkez etc.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul Programului cultural București – Orașul in-vizibil

Conferința va fi urmată de un tur ghidat în Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”, susținut de muzeografii instituției, cu achitarea taxelor cuvenite pentru serviciile respective.