Proiect organizat Asociația Euxine co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022.

Proiectul “Curtea lui Pherekyde” propune o intervenție curatorială în curtea interioară a blocului Pherekyde prin care asociația Euxine – Societatea Utopică a artelor din jurul Mării Negre propune publicului bucureștean rememorarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte urbanistice de la începutul secolului al XX-lea. Locuirea colectivă în mediul urban și relațiile de conviețuire socială pe care blocurile interbelice le configurează sunt analizate în perioada 20 septembrie – 15 noiembrie 2022 prin studii de istorie a arhitecturii, întâlniri publice între vecinii de bloc și de cartier, precum și o expoziție de artă contemporană și design. Evenimentele transformă temporar una dintre ultimile curți semi-private, cu acces public, din centrul capitalei, într-o scenă a afectelor și a reflexelor memoriei colective.

Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB.

Despre provocările comunității de locatari din Calea Victoriei 122

Echipa Euxine a format o echipă compusă din arhitecta Ilinca Pop, curatoarea și analistă culturală Cristina Bută și designerul de interacțiune virtuală Ioan Cernei, alături de care inițiază o cercetare interdisciplinară a imaginarului relațiilor interpersonale în societatea contemporană în raport cu spațiul semi-privat. Definit ca o zonă de protecție între spațiul public și proprietatea privată a locuitorilor din bloc, curtea interioară este un perimetru dezbătut între agenții comerciali și cei sociali, care coexistă în imobil. Trei sondaje de opinie publică, acompaniate de un eseu de istorie a arhitecturii, analizează transformările sociale și urbanistice care și-au lăsat amprenta asupra curții blocului Pherekyde. Demersul este în desfășurare pe toată perioada proiectului și rezultatele sunt aduse în atenția audienței la fiecare sfârșit de lună pe platforma www.euxine.org, cu intenția de a genera un dialog despre regulile de bună vecinătate. 

Despre expoziția ”Silent Ornaments”

În spațiile vitrate care înconjoară curtea blocului Pherekyde, curatoarea Carmen Casiuc, în colaborare cu galeristul Ștefan Cosma de la Eclectico Studio propun recuperarea semnificațiilor pe care le ascund elementele ornamentale ale blocului Pherekyde. Expoziția intitulată ”Silent Ornaments” are vernisajul pe data de 15 octombrie și inaugurează un decor de vitrine scenografice, în care istoria politică a ornamentelor din arhitectura de după Primul Război Mondial este pusă în lumină prin lucrări semnate de Arantxa Etcheverria și Alexandra Mocanu, alături de obiecte de colecție semnate de nume sonore în istoria arhitecturii și a designului, precum Ettore Sottsass, Paolo Pallucco, Alessandro Mendini, Frank Lloyd Wright, Philippe Starck și Robert Wilson.

Acoperite de reclame sau desfigurate de renovările contemporane ale clădirilor, ornamentele arhitecturale poartă înscriptate istorii alternative ale Modernismului care se pierd din memoria colectivă. Lucrările Arantxa Etcheverria și Alexandra Mocanu recuperează semnificațiile ornamentelor din curtea interioară a imobilului Pherekyde construit de arhitectul Tiberiu Niga, atât din punct de vedere al spațiilor ornamentale circumscrise de volumetria imobilului, precum și al elementelor de inspirație nautică de pe fațada acestuia. Având studii scenografice la Universitatea Națională din Strasbourg și un master în arte vizuale în cadrul Vilei Arson din Nisa, artista română de origine franceză Arantxa Etcheverria a creat obiecte sculpturale din detaliile ornamentale de influență Art Deco, ce se regăsesc în multe dintre clădirile moderniste din capitală. Lucrarea „Poarta roșie” prezintă o poartă de acces, în mărime naturală, cu ornamente similare celor de pe fațada blocului Pherekyde. Aceasta apare în capătul de perspectivă al culoarului de acces deschis din Calea Victoriei către curtea de lumină, care este, în sine, un spațiu ornamental între bulevard și zona de locuire privată.  Un semn al tensiunilor de a media în mod echitabil diferitele interese sociale și comerciale cu privire la utilizarea acestui spațiu comun, ”Poarta roșie” aduce în atenția publicului destinul acestor spații, odată ce accesul public în spațiile semi-private este restricționat, precum și rolul curților interioare în cultura urbană a bunei vecinătăți. 

Lucrarea textilă a artistei franceze, născută în București, Alexandra Mocanu, aduce în prim plan semnificațiile simbolice ale marmurei decorative de pe fațada parterului, care înconjoară curtea imobilului. Explorând contrastele dintre imediatețea gestului pictural și constrângerile realismului, lucrarea ei de tapiserie este realizată din lână țesută pe pânză, cu linii și culori meticulos întrețesute, astfel încât să pară, la prima vedere, a fi pictate dintr-o singură lovitură îndrăzneață. Calitatea ei picturală atrage atenția asupra motivului acvatic pe care îl sugerează striațiile marmurei verzi, un laitmotiv care se regăsește atât în planul arhitectural al blocului Pherekyde, cât și în ornamentațiile de tip ”vapor” de pe fațada acestuia. 

Selecția de obiecte de design în serii limitate sau unicate prezente în scenografia spațiilor vitrate realizată din curte, realizată în colaborare cu arhitectul Cristian Corvin, continuă investigarea implicațiilor politice pe care ornamentul le poartă în curentul Modernist. Mobilierul realizat de nume sonore precum Ettore Sottsass, Paolo Pallucco, Alessandro Mendini, Frank Lloyd Wright, Philippe Starck și Robert Wilson jubilează plin de farmec în forme ce sfidează utilitatea. Ele spun istoria alternativă a curentului de gândire care a transformat peisajul urban al secolului 20, prin influența teoriilor unor arhitecți precum vienezul Adolf Loos în eseul ”Crimă și ornament” din 1910 sau ale francezului Le Corbusier în ”Către o nouă arhitectură” din 1924. Selecția evidențiază, astfel, o istorie discretă a ornamentului, care se retrage din spațiul public și supraviețuiește în mediul domestic, în ritmuri vizuale care armonizează artele și designul într-o imagine a lumii care este atât ficțională, cât și autentică, diversă și unitară.

Despre rolul curatorului în afara spațiilor de artă contemporană

În jurul figurii lui Pherekyde, comanditarul original al imobilului, de la care derivă supranumele imobilului ce deschide strada Piața Amzei dinspre Calea Victoriei nr. 122, Euxine – Societatea Utopică reușește să contureze un spațiu relațional. Agenții economici, sociali și culturali de la parterul imobilului colaborează, în mod simbiotic, la reînnoirea memoriei colective cu privire la patrimoniul arhitectural din perioada interbelică a Bucureștiului și aduc în atenția publicului dificultățile și responsabilitățile proprietarilor în conservarea acestuia. Astfel, ”Curtea lui Pherekyde” este un scenariu utopic, dar probabil, al relațiilor dintre autorități publice și actori privați ce pot transforma spațiile semi-private în nimfee destinate dialogului social și dezvoltării culturii urbane. 

Despre Societatea Utopică Euxine

Societatea Utopică Euxine este o organizație culturală non-profit, înființată în 2021, de

Carmen Casiuc și Cristina Bută, cu scopul de a dezvolta un cadru curatorial pentru

interpretarea și promovarea patrimoniul internațional din Regiunea Extinsă a Mării

Negre prin intermediul artei contemporane. Reactivarea acestuia se concentrează

asupra circulației de idei, oameni, bunuri materiale și culturale între statele membre ale

Organizației Mării Negre pentru Cooperare Economică (BSEC): România, Bulgaria,

Serbia, Grecia, Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Rusia, Ucraina și Republica

Moldova. La confluența acestora, Euxine își propune să articuleze un teritoriu imaginar, dinamic și paradoxal care interconectează scenele artistice europeană și asiatică într-un program cultural și estetic.