Proiect cultural creat de Asociația Culturală Metropolis şi cofinanţat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului „Bucureşti 565. Conexiuni urbane” 2024.

Balkanik Festival – Home of World Music, eveniment recunoscut pentru atmosfera sa unică, artiștii inediți pe care publicul are ocazia să îi descopere, spiritul incluziv și caracterul de melting pot cultural pentru comunitățile din București și pentru străinii care călătoresc în capitala României pentru a participa la eveniment, se întoarce între 6 și 8 septembrie la Grădina Uranus, pentru cea de-a XI-a ediție.

Artiștii care vor urca pe scena festivalului, la începutul toamnei, sunt FANFARE CIOCÂRLIA (România), SHANTEL & BUCOVINA CLUB SOUNDSYTEM (Germania), BABA ZULA (Turcia), DIKANDA (Polonia), PHURIPE  (ex-Ternipe, Ungaria), COLLECTIF MEDZ BAZAR (Armenia-Franța), KERMESZ A L’EST (Belgia), MĂDĂLINA PAVĂL ORCHESTRA (România), RUMELIKO (Grecia-România).

FANFARE CIOCÂRLIA (România) Legendara formație Fanfara Ciocărlia, formată din 12 lăutari de origine romă din satul Zece Prăjini, din nord-estul României, a aniversat 25 de ani de activitate în anul 2021, pornind apoi într-un turneu extensiv de promovare a albumului „It Wasn’t Hard to Love You”, pe care l-a continuat în 2023 în mai multe orașe din România.

Povestea Fanfarei Ciocărlia a început în urmă cu peste 25 de ani, pe un drum aparent fără sfârșit, întortocheat și accidentat, ce trece printre dealuri care nu-și doresc să fie numite munți – undeva în nord-estul României, aproape de granița cu Moldova. Au colaborat, printre alții, cu Eugene Hütz – Gogol Bordello (USA), Adrian Raso (Canada), Socalled (Canada), Bassement Jaxx (UK), Transglobal Underground (UK) Erran Baron Cohen (UK), Boban & Marko Markovic (Serbia), Esma Redzepova (Macedonia), Dzambo Agusevi Orchestra (Macedonia) și Dunkelbunt (Austria) și au primit numeroase premii: Top of the World Music Charts Europe pentru albumele „Baro Biao” (1999), „Iag Bari” (2001), „Gili Garabdi”(2005), „Queens and Kings” (2007), „Balkan Brass Battle” (2011), „Devil’s Tale” (2014) și „It Wasn’t Hard To Love You” (2021), Best Worldmusic Album pentru „Iag Bari” dar și premiul BBC Radio 3 pentru Best World Music Act from Europe. https://www.youtube.com/watch?v=8R6lEytvMLo

SHANTEL & BUCOVINA CLUB SOUNDSYTEM (Germania)

Cu mega-hitul său internațional Disko Partizani, Shantel a devenit imaginea sonoră aa unei noi culturi muzicale la nivel mondial. A fost primul muzician care a oferit culturii pop actuale un sunet cosmopolit, datorită rădăcinilor sale multiculturale. Cu o moștenire genetică bogată, care acoperă mai multe regiuni, muzica lui Shantel întruchipează amestecul dintre migrație și dans. Inițial un respectat producător de muzică electronică (a lansat printre altele două albume la Studio K7 la sfârșitul anilor ’90), Shantel a devenit interesat de muzica est-europeană când a întreprins o călătorie în Bucovina – acum împărțită între Ucraina și România – în căutarea rădăcinilor familiei (familia mamei sale provine de acolo), ceea ce a dus la crearea seriilor de evenimente Bucovina Club și a albumelor. Ceea ce auzise anterior pe discuri ca fiind un sunet exotic dintr-un loc îndepărtat a devenit brusc tangibil: ansambluri de suflători, vocaliști cu voci profunde, balade melancolice bluesy și melodii instrumentale, dansuri frenetice de Kolo, Hora și Cocek (o variație balcanică a dansului oriental).

De la începuturile sale la Lissania Essay în Frankfurt până la proiectele sale globale, muzica lui Shantel transcende granițele geografice și culturale. Albumele sale, precum „Disko Partizani” și „Istanbul”, critică cultura pop eurocentrică, provocând clasificările simpliste ale genurilor. Opera lui Shantel este o declarație împotriva normelor societale, având ca scop dărâmarea barierelor și celebrarea peisajului muzical divers al lumii noastre globalizate. https://www.youtube.com/watch?v=gViaOYgV8yI

BABA ZULA (Turcia) readuce la Balkanik Festival „sunetul spațiului din Istanbul”, altfel spus, un Oriental dub sau un rock’n’roll psihedelic energic și nemaiauzit, care a reușit să inventeze călătoria în timp și spațiu, teleportându-și ascultătorii pe malul vechiului Bosfor! Zula a atins prima oară succesul datorită coloanei sonore a documentarului realizat de Alexander Hacke Crossing The Bridge – Sounds of Istanbul. Din acel moment, grupul și-a câștigat un loc important în scena muzicii turcești contemporane. Muzica lor se naște din tradiție, însă rămâne deschisă la dinamismul metropolei. „Rădăcinile sunt foarte importante pentru noi – sunt rădăcini pe care susținătorii globalizării ar dori să ni le taie. Totuși, diferențele sunt bune, pentru că oamenii și culturile nu sunt niciodată identice și nici nu ar trebui să fie”, spune Akman. https://www.youtube.com/watch?v=ejyajnoPWEE

COLLECTIF MEDZ BAZAR (Armenia-Franța)

Formația Collectif Medz Bazar s-a înființat în 2012 la Paris. În spectacolele lor pe scenă, tradițiile muzicale armene, kurde, turce, arabe și persane se întâlnesc cu ritmuri explozive și elemente pop. Collectif Medz Bazar s-a născut prin întâlnirea a opt muzicieni, care cântă și interpretează aranjamente originale ale muzicii tradiționale din Anatolia, Caucaz, Balcani și alte regiuni. În timp ce muzica grupului își are rădăcinile în acest repertoriu tradițional, Collectif Medz Bazar interpretează și compoziții originale. Pe scenă, Collectif Medz Bazar oferă un echilibru reușit între instrumente temperate și muzică din tradițiile modale, percuții din Orientul Mijlociu și voci pariziene de diverse origini (armeană, turcă și franco-americană), inspirate de muzica populară din Asia Mică sau Iran, la fel de mult precum și de rabizul caucazian, ritmurile din Tracia, cu accente de muzică venezueleană, operetă, hip-hop, jazz și bluegrass.

DIKANDA (Polonia)

DIKANDA este o formație de renume internațional, care cântă „world music” și provine din Szczecin, Polonia. În activitatea lor artistică, DIKANDA promovează autenticitatea stilului – căutând noi tendințe, astfel încât majoritatea lucrărilor să fie compoziții originale. Muzicienii își găsesc inspirația în sunetele tradiționale ale folclorului oriental larg definit – din Balcani, prin Israel, Kurdistan, Belarus până în India. Lucrările lor sunt dominate de influențele balcanice și rome. Formația activează din 1997 și a înregistrat până în prezent 7 albume, inclusiv un DVD live înregistrat în Teatrul Witkacy din Zakopane. Au susținut sute de concerte, în principal în Germania, Austria și Elveția, dar și în Rusia, India și SUA. Au câștigat numeroase premii – printre altele, în 2005, albumul lor „Ushtijo” a primit premiul „Discul Anului” de către revista germană „Folker”. Concertele DIKANDA sunt călătorii extrem de emoționale prin sunete etnice, întâlniri pline de energie, carismă și sentimente autentice. Ceea ce îi deosebește pe DIKANDA este crearea unor cuvinte noi în versurile lor, formând astfel limbajul lor autentic – „dikandish”. Elementul cel mai important al lucrării lor artistice este mesajul – o relație specială între muzicieni și public.

KERMESZ A L’EST (Belgia)

Îmbinând emoția melodiilor balcanice și klezmer cu puterea rock-ului și metal-ului, KermesZ à l’Est este o fanfară unică, cu o poftă de viață contagioasă. Această neo-fanfară post-punk transformă publicul într-o mare de dansatori. Repertoriul lor unic este completat de interacțiunile lor scenice amuzante, inspirate din spectacolele bizare și cabinetele de curiozități, pentru a crea un spectacol plin de dans și energie. De 17 ani, KermesZ à l’Est vitalizează scenele festivaluri În 2020, formația susține concerte la festivalurile WOMAD din Australia și Noua Zeelandă.

MĂDĂLINA PAVĂL ORCHESTRA (România)

Mădălina Pavăl este o artistă multidisciplinară care își exprimă creativitatea prin muzică și diverse proiecte artistice. Împreună cu Alexei Țurcan, un producător și compozitor talentat, au creat Mădălina Pavăl Orchestra, o formație unică ce îmbină sonoritățile românești tradiționale cu elemente moderne. Orchestra se concentrează pe explorarea și reinventarea texturilor muzicale clasice, folosind instrumente precum quintetul de coarde, harpa și flautul, împreună cu ritmurile de dans și forța tribală a muzicii alternative. Rezultatul este o fuziune vibrantă, pe care unii o pot denumi world music, dar pentru Mădălina și Alexei, este o experiență care evocă rădăcinile culturale și geografice ale României – bucovineană, moldoveană, sud-dunăreană și balcanică. Muzica lor se plimbă pe cărări nebătute, încorporând mituri, elemente ale naturii și ale cosmosului, în versuri care par descântece și invitații la dans. Cu un profund respect pentru folclor și tradiție, Mădălina Pavăl Orchestra creează cântece noi, inspirate din cultura contemporană, dar cu rădăcini în trecutul și valorile înrădăcinate ale țării lor.

RUMELIKO (Grecia-România)

Ruméliko combină folclor grecesc și turcesc, rebetiko urban și ritmuri balcanice pentru a da o nouă viață unor cântece vechi despre pasiune, dor, durere și bucurie. Vocea însuflețită a Valasiei Dodulu împreună cu instrumentația orientală și occidentală a ansamblului transportă ascultătorul într-o călătorie sonoră către originile Rumeliei otomane, o regiune care se întindea odinioară din Grecia până în România.

PHURIPE  (ex-Ternipe, Ungaria)

Phuripe (în română – bătrânețe) este o formație formată în martie 2024 din muzicieni prieteni din județul Szabolcs-Szatmár-Bereg și din Budapesta. Liderul formației este Lakatos Béla, care, după desființarea celebrei trupe Ternipe (în română – tinerețe) în 2014, a înființat un nou grup muzical după 10 ani. Repertoriul lor include cântece tradiționale rome, însă nu omite nici hiturile trupei Ternipe, precum faimosul Muro Shavo. Pentru formație este important să păstreze muzica autentică a romilor, atât vocală cât și instrumentală, într-o lume modernă și accelerată, pentru a o strâne la un loc și a o prelucra, astfel încât să devină cunoscută unui public cât mai larg. https://www.youtube.com/watch?v=pt0XPmDbtOQ

Grădina Uranus, care găzduiește faimosul turn de apă proiectat de Anghel Saligny, unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din București, este unul dintre puținele spații care au supraviețuit din vechiul cartier Uranus, demolat în vremea dictaturii comuniste, pentru construirea Casei Poporului. Balkanik Festival revine acasă din 2022, în această mare grădină din centrul Bucureștiului, un spațiu magic care a găzduit primele 6 ediții, înainte ca evenimentul să se mute, vreme de doi ani, la Gara Regală Băneasa. Pe lângă concerte, atmosfera va fi completată de un târg meșteșugăresc, expoziții, dezbateri, bucătării internaționale cu preparate tradiționale și reinterpretate, activități pentru copii, scenografii la intersecția dintre Est și Vest, urban și rural.  

Balkanik Festival este un eveniment care și-a propus, încă de la prima ediție, să aducă împreună comunitățile, să promoveze incluziunea, înțelegerea și acceptarea altor culturi, prin muzică și alte arte.

Abonamentele early bird pentru Balkanik Festival sunt disponibile la prețul de 170 lei, și pot fi achiziționate din rețelele Iabilet, Entertix, Bilete.ro, Livetickets și Eventbook. www.balkanikfestival.ro. Copiii cu vârsta de până la 9 ani se bucură de intrare liberă la festival, însoțiți de adulți.

În prim plan pe afișul ediției XI se află fotografia lui Renée Perle, românca născută la Iași, care a ajuns la Paris în urmă cu o sută de ani, unde l-a cunoscut pe celebrul fotograf Jacques-Henri Lartigue (autorul fotografiei). A devenit primul fotomodel profesionist din istoria omenirii, artistul imortalizând-o în 341 de imagini în numai doi ani! A fost lăudată de marele John Galliano, iar portretele sale au ajuns să fie licitate la casa Sothebyʼs. Între amicii ei parizieni, s-au numărat vedete ca Roland Garros, Pablo Picasso și Jean Cocteau. (din „Români și românce care au schimbat lumea”, autor Dan-Silviu Boerescu).

Despre Balkanik Festival XI

Balkanik Festival – Home of World Music #11 este organizat de Asociația Culturală Metropolis, fueled by OSCAR Downstream; proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional*; proiect co-finanțat în cadrul Programului „BUCUREȘTI 565. CONEXIUNI URBANE” 2024**;  sponsorizat de BRD, Pop Cola, cu sprijinul Uniunii Armenilor din România, al Centrului Cultural Armean din București co-finanțat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din Polonia, cu sprijinul Institutului Francez din România, al Institutului Francez Român.

Parteneri media: Radio Guerrilla, Pro TV, Cărturești, Aici a stat, Happ, Haute Culture, Infomusic, IQads, Nine O’Clock, Observator Cultural, Revista Golan, spotmedia.ro, Trăiește muzica, Utopia Balcanică, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți.

Detalli: www.balkanikfestival.ro