Comunicat de presă / ianuarie 2016: ARCUB anunță închiderea sediului din Strada Batiște

Povestea Palatului

Cum ar fi să poți evada direct într-o zi de vară interbelică? Să descoperi un București mai verde, cu bulevarde mai aerisite, cu cișmele răcoritoare și miros de flori de tei la tot pasul. Să iei la pas vechea Capitală, în căutarea grădinilor de vară din care răzbateau râsete și acorduri muzicale, până târziu în noapte. Ce lună de vară ai alege? Ce zonă de azi ai vrea să surprinzi, înainte ca orașul să fi fost deja martorul a decenii întregi de schimbare? Transpune-te în vremurile de ambiție și visare ale anului 1934 și imaginează-te călătorind în autobuzul STB al liniei nr. 2, care tocmai coboară domol dinspre Strada Colței spre Batiște.

La Radio București se aud de zor noile formații ale lui Elly Roman, Theodor Cosma și Mihai Berindei. Jazz-ul își face loc în programele de seară ale restaurantelor cu ștaif, întâmpinat de decorul modern al arhitecturii occidentale care împinge Bucureștiul tot mai mult către Europa. Seratele la care asistă cei mai cunoscuți bucureșteni din high-life se încheie mereu cu reprize lungi de Charleston. Doamnele sunt mai senzuale decât oricând, cu rochiile din mătase, scurtate până la genunchi, însoțite de curajoasele tunsori bob și completate de tocurile lungi. Domnii renunță la fracul anacronic și păstrează în ținuta lor esențialul: jacheta, vesta și pantalonul. Jobenul este de mult uitat, iar cine nu cunoaște un pălărier iscusit, nu poate ieși demn pe bulevardele străbătute în viteză de cabriolete.

Astazi este 24 iunie, iar Gazeta Municipală anunță inaugurarea palatului Societății Funcționarilor Primăriei Municipiului București, pe Strada Batiște, la numărul 14 bis, colț cu strada Nicolae Filipescu. Hai să coborâm la stația din fața edificiului și hai să-i aflăm povestea! Somptuoasa clădire impresionează trecătorii zonei cu grația tipică stilului Art Deco, un limbaj estetic ce poate fi deja admirat în cazul Palatului Telefoanelor de pe Calea Victoriei, inaugurat tot anul acesta.

Prea multă uimire stârnesc noile clădiri. Unii le privesc admirativ, în timp ce bucureștenii de modă veche le văd ca pe niște coloși din beton, ce strică specificul pitoresc al orașului întemeiat de Bucur. Până la urmă, nici vechii parizieni nu au întâmpinat prea călduros Turnul Eiffel. Dintre toate clădirile care pregătesc orașul pentru noul secol, sediul Societății are deja mari șanse să captiveze inimile bucureștenilor. Prin volumul compact și prezența sculpturală, noul edificiu devine instantaneu punctul central de reper al zonei.

 

AR 23

Proiectul se transformă în Palat

Povestea clădirii care a sfidat secolele și a păstrat eleganța începe în 1914. Nevoia unui sediu adecvat pentru funcționarii Primăriei municipiului București s-a făcut simțită încă de atunci, când a fost inițiat fondul “Palatul Societății”, cu o contribuție anuală de 300 de lei. Opt ani mai târziu, pe vremea în care orașul era împărțit în doar patru sectoare, Primăria de Galben primea cererea pentru autorizația de construcție a edificiului conceput de arhitectul Ioan Roșu, secondat de Radu Culcer. În 1922, suma acumulată la fond ajungea la 989.000 de lei, pentru ca în 1931, SFPMB să dispună de 6.000.000 lei. Șantierul a fost inaugurat pe 31 iulie 1932, când presa vremii titra: “În cursul acestei săptămâni au început lucrările de săpături pentru construirea Palatului Societății Funcționarilor Comunali.”

Societatea a organizat spațiile interioare ținând cont atât de utilitate, cât și de impozanța necesară în cazul unui edificiu de o asemenea valoare. Clădirea era dotată cu instalații moderne de încălzire, de iluminat și de ventilație, iar funcționalitatea spațiilor era gândită astfel încât acestea să poată fi închiriate de întreprinzătorii vremii. Dacă funcționarii primăriei găseau aici o bancă, o policlinică medicală, o farmacie și un centru de asistență juridică, cetățenii orașului erau așteptați la barul și la restaurantul din clădire, precum și la sala de popice. SFPMB mai punea la dispoziția funcționarilor care treceau pragul sediului nou construit câteva băi și o frizerie. Punctul de atracție al palatului a fost, încă de la început, sala de festivități. Cu 400 mp și dotări tehnice de ultimă ora, sala a fost folosită de-a lungul timpului pentru nenumărate baluri, serate, adunări, concerte și chiar spectacole de teatru.

Scara elegantă care permitea accesul la sala de spectacole, executată în stil Art Deco, era întregită de basorelieful încardat pe peretele central al acesteia. Lucrarea turnată în bronz reprezenta două personaje. Unul dintre ele, căzut la pământ, iar celălalt rerezentat întinzându-i o ramură. Sub basorelief, inscripția „1916-1918”, semn clar al omagiului adus funcționarilor comunali căzuți la datorie în Primul Război Mondial. Cele două panouri care încadrau scara erau inscripționate cu numele eroilor răpuși, iar decorul interior geometrizat și materialele nobile respectau canoanele arhitecturale ale clădirii. Marmura cu vene contrastante, lemnul de esență fină și oglinzile asigurau o ambianță deopotrivă elegantă și modernă. La doar patru ani de la finalizarea construcției, edificiul din strada Batiștei, cunoscut între timp și sub denumirea „Palatul Arta”, primește recunoașterea cuvenită. Clădirea avea să găzduiască Expoziția comemorativă  a 20 de ani de la „Unirea cea mare”, în cadrul festivalului Luna Bucureștilor.

Manifestarea grandioasă aduna an de an reprezentanți din alte țări și atrăgea sute de mii de români cu spectacole de teatru, pavilioane expoziționale și atracții nemaivăzute. Ediția din 1938 a fost marcată de organizarea unui salon auto, dar și de o demonstrație de-a dreptul magică pentru bucureștenii din acea epocă: transmiterea de imagini și sunet cu ajutorul unuia dintre primele televizoare Philips. Palatul SFPMB a găzduit documente și arme  care le-au aparținut lui Mihai Viteazul și Al. I. Cuza, dar și documente ale Marii Uniri, din 1918. Anii au trecut, iar schimbările politice nu au ignorant clădirea de pe Strada Batiște. În 1945, SFPMB este desființată, iar în locul ei se va instala Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică, înființată încă din 1944. În anii de după 1947, palatul va găzdui o bibliotecă, o sală de lectură și chiar o discotecă. Forma elegantă de scoică a balcoanelor laterale înșiruite din sala de festivități a fost schimbată, fiind preferat un profil simplu, cu rol de amplificare a spațiului.

 

De la ARLUS, la ARCUB

După zeci de ani în care fostul palat al SFPMB nu a mai reprezentat un reper de mare interes pe harta orașului, șansa la o nouă viață pentru acest edificiu a apărut odată cu înființarea ARCUB, în 1996. Renovată și adusă în pas cu cerințele culturale ale secolului XXI, cladirea reprezintă o carte de vizită a instituției care o patronează cu mândrie  de două decenii. Noua inscripție Art Deco de pe frontispiciu anunță clar noua destinație a edificiului: „Arta și cultura Bucureștiului”. De douăzeci de ani, sediul ARCUB este sinonim cu evenimente precum Festivalul Național de Teatru, Gala absolvenților UNATC, Festivalul Internațional de Jazz sau Explore Dance Festival. La ARCUB evoluează frecvent actori de renume și interpreți de jazz, iar foaierul găzduiește frecvent expoziții de artă plastică și ateliere de creație.

Pe strada Batiște, la numărul 14, se găsesc în prezent două săli ce pot fi închiriate pentru diferite evenimente culturale sau conferințe. Sala de spectacole de la etajul doi are o capacitate de 370 de locuri, iar sala de workshop aflată la etajul trei oferă 30 de locuri. Începând cu luna  a anului 2013, ARCUB așteaptă toți bucureștenii la ceainăria deschisă în foaier. Salonul intim și primitor își surprinde oaspeții cu „Povestea Ceaiului”, o călătorie de la ceremoniile budhiste cu plante scăldate în apă caldă, până la secolul XVIII, cu al său Five o’ Clock. Chiar și mai uimitoare sunt surprizele din ceașcă, iar dintre acestea merită amintite „Ceaiul Geisha”, „Ceaiul Împăraţilor” și „Ceaiul Nopţilor în Paris”. Meniul ceainăriei mai include ocazional și conferințe, lansări de carte și dezbateri culturale cu invitați de prestigiu.

Sediul ARCUB, fostul palat SFPMB de pe strada Batiște, este o adevărată ambasadă a proiectelor culturale de mare importanță socio-educativă. Evenimentele organizate și găzduite în edificiul care a împlinit 81 de ani educă publicul prin artă și cultură și susțin artiștii tineri, neincluși în structuri instituționale tradiționale. Estetica inconfundabilă și neatinsă a edificiului cu statut de unicat în arhitectura bucureșteană se îmbină perfect cu misiunea care i-a fost atribuită, într-un întreg armonios.