str. lipscani-105.644

De la han, la Centru Cultural European

Hănișorul lui Tudorache

Bună să-ți fie inima, trecătorule! Află că hanul aista multe întâmplări a vazut și prin grele încercări a trecut. Anii l-au îmbătrânit și orașul a voit să-l uite, dar oamenii cei buni nu l-au lăsat să piară. Pașii te-au purtat pânla han pe urmele urmele croitorilor, marchitanilor, mărgelarilor și cojocarilor care însuflețeau vechiul Lipscani cu două veacuri în urmă. Acum, că ai aflat unde ai poposit, primește a asculta povestea locului. Cele dintâi prăvălii ale vechiului Hănișor au fost clădite de cel mai mare toptangiu al Bucureștiului, Tudor Hagi Tudorache, la începutul veacului XIX. Mare urgie s-a abătut asupra stabilimentului la anul 1847, când Marele Foc a pârjolit avuția familiei Tudorache. George Hagi, fiul cel mare și urmașul negustorului a dus mai departe tradiția. La 21 martie 1856, cinstitul negustor ruga Consiliul Municipal să binevoiască a-i da voe să-și clădească magazii pe locul său din Ulița Gabroveni. Astfel, Hănișorul devenea un han în toată firea, cu pivnițe boltite, trotuar din lespezi de piatră și odăi primitoare pentru străini. Negustorii sosiți cu marfă de la Viena și Leipzig găseau aici prilej de odihnă, iar boierii îi trimiteau la ei pe băieții de prăvălie, în căutare de stofe și bijuterii.

old-bucharest-romania-2-lipscani-vechiul-bucuresti-romanian-city-architecture-romanians

Pasajul Comercial

A doua jumătate a secolului XX a sporit agitația pe Lipscani și pe străzile alăturate, care erau deja pavate cu piatră și străbătute de primele automobile. Oaspeți din toată lumea se minunau de prefacerile urbei care gemea de negustori și de țărani veniți la oraș cu mărfuri. Damele cochete se fotografiau zâmbitoare și mândre de ținutele chic aduse din Paris și Viena. În 1874, hanul reconstruit de Hagi Tudorache ajunge în stăpânirea lui Solomon Ascher și capătă un nou nume: Pasajul Comercial. Locul se umple repede, Frații Hechtmann și Hasan Emanuel își stabilesc câte o manufactură, iar Gabriel David înființează o fabrică de spirt. Mai important, însă, aici își găsește sediu banca Marmorosch Blank, la cerințele căreia cladirea capătă un etaj și o fațadă nouă. La început de secol XX, pe strada Gabroveni locuiau 46 de români, 93 de evrei și 23 de austro-ungari.

Drumul spre ruină

Anul 1955 aduce smulgerea hanului din mâinile familiei Ascher și transferarea clădirii în proprietatea CENTROCOOP. Hanul este șters cu avânt proletar din lista monumentelor istorice ale Republicii Populare Române. Mai mult, după săpăturile arheologice executate între anii 1967-1974 de Panait I. Panait, soarta clădirii este pecetluită: hanul, afectat sever de cutremurul din 1977, urma să fie demolat. Remodelarea Bucureștiului după bunul plac al fostului dictator nu poate fi oprită nici măcar de Direcția Monumentelor Istorice, desființată imediat după seism. După 1990, Pasajul Comercial este concesionat pe o perioadă de 25 de ani catre două firme, iar starea de abandon a clădirii se acutizează. Doar câinii vagabonzi și oamenii străzii mai umplu cu zgomotul lor rămășițele vechilor prăvălii înveselite altădată de drumeți. În 1999, încă un incendiu devastează pentru ultima dată fostul han al lui Tudorache.

Un nou început

Toamna anului 2014 a readus pe harta Bucureștiului un nou punct de mare importanță și, totodată, un obiectiv turistic de excepție. Vechiul hănișor construit de negustorul Tudor Hagi Tudorache, la începutul veacului XIX a fost restaurat la standarde europene, pentru a deveni al doilea sediu ARCUB. Drumul a fost unul lung, dar plin de entuziasm și de dorința de a pune bazele unei noi ere.

A fost nevoie de mulți ani pentru ca istoria tumultoasă a hanului aproape dispărut să consemneze o schimbare importantă în existența acestuia. În 2006, ARCUB, în colaborare cu Ministerul Culturii, a demarat Proiectul de Restaurare și Extindere a Hanului Gabroveni – Pasajul Comercial. Trecutul și prezentul se unesc în cadrul unui centru cultural unic, realizat la standarde europene. Obiectivul major a fost restaurarea și consolidarea vechiului han, fără ca elementele reprezentative să fie alterate.

Finisajele și ornamentele recompuse după stadardele epocii au necesitat zeci de ore de studiu și elaborare, din partea specialiștilor. Autenticitatea aspectului final este garantată de metode inedite de lucru. Peste 300.000 de cărămizi din zidurile cu o vechime de peste 200 de ani au fost înlocuite individual, iar ornamentele turnate în metal ale porții au fost recompuse de la zero. În același timp, reamenajarea spațiilor și folosirea celor mai noi materiale sunt promisiuni ale unei bune conviețuiri între tradiție și viitor.

Astazi, fostul han al lui Tudor Hagi Tudorache este deja recunoscut drept centru modern al culturii urbane. Clădirea are o sală de spectacole cu o capacitate de 200 de locuri, o sală de dans cu 50 de locuri, o sală studio de aceeași capacitate, precum și un punct de informare pentru turiști. Prin proiectele Centrului Cultural ARCUB, zidurile hanului vor răsuna din nou. De data aceasta nu de glasurile negustorilor, ci de conversații, de muzică sau de replicile unui ultim act, aplaudat la scena deschisă.

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București a fost înfiinţat în anul 1996, fiind un serviciu public de cultură aflat sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. ARCUB  este singura instituţie de acest fel din România care are rolul de punte între autoritatea locală şi societatea civilă, proiectele culturale pe care le realizează având o importantă componentă socio-educativă. Înființarea ARCUB a însemnat diversificarea palmaresului de evenimente ale Bucureștiului și aducerea sa în compania selectă formată din capitalele europene cu identitate puternică și importantă diversitate culturală. Se spune că nu anii care se adună, ci experiențele de neuitat dau valoare unei vieți trăite frumos.

Cea mai importantă instituție cu profil cultural a Primăriei Municipiului București se remarcă prin proiecte de teatru, dans, muzică, film și expoziții de artă care molipesc întregul oraș de optimism, culoare și personalitate. Aceasta este cea mai clară expresie a creativității de care trebuie să dea dovadă o metropolă cu peste cinci secole de istorie și milioane de povești ce trebuie spuse. Un oraș plin de viață, pe care ARCUB îl susține și îl propune pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Numărul evenimentelor marca ARCUB ajunge anual la peste 100, iar acestea se impart în două categorii: outdoor și indoor.